Astfel valoarea abaterilor şi erorilor s-a majorat cu 20% faţă de anul 2015 şi este de 2,2 ori peste nivelul din anul 2014, se arată într-un raport prezentat de Unitilă, scrie Mold-Street. Potrivit preşedintelui CCRM, factorii generatori de nereguli şi deficienţe sunt nerespectarea legislaţiei: la elaborarea bugetelor şi la administrarea veniturilor, la procesul de achiziţii, la evidenţa şi administrarea patrimoniului etc.

Totodată Untilă a anunţat că în 2016 Curtea de Conturi a aprobat 38 de rapoarte de audit, fiind cuprinse 575 de entităţi publice, acţiunile de audit axându-se, preponderent, asupra următoarelor domenii: exerciţiul bugetar al autorităţilor/entităţilor publice; auditarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor medicale de stat (audituri obligatorii); administrarea patrimoniului şi veniturilor publice; salarizare, educaţie, justiţie, securitate etc.

De asemenea, trei misiuni de audit au fost efectuate la solicitarea Parlamentului şi altele opt – urmare a angajamentelor internaţionale. 

Ministerul Finanţelor, lider la abateri

Din raportul prezentat de Veaceslav Untila rezultă că cele mai mai mari abateri au fost depistate la Ministerul Finanţelor - de circa şapte miliarde lei, fiind vorba în special de administrarea veniturilor bugetare, unde s-au depistat abateri de 5,7 miliarde lei.

În top urmează administraţia municipiului Chişinău cu nereguli estimate la 4,9 miliarde lei, inclusiv 3,7 miliarde la reînregistrarea şi evidenţa patrimoniului. Valoarea neregulilor este de aproape două ori mai mare ca bugetul anual al Primăriei Capitalei.

Pe trei se găseşte Fiscul, cu abateri de 2,2 miliarde lei în domeniul administrării veniturilor bugetare. Ţinând cont de faptul că Fiscul este o structură subordonată Ministerului Finanţelor, apoi rezultă că pe seama acestei instituţii revin peste nouă miliarde de lei, administaţi cu abateri de la prevederile legale.

Unde dispar trei bugete ale UTA Gagauzia

Clasamentul alcătuit de Curtea de Conturi este continuat de administraţia autonomiei găgăuze cu abateri de 1,66 miliarde lei.

Cifra este de trei ori şi ceva mai mare decât bugetul pentru anul 2016 a UTA Gagauzia. Potrivit raportului circa 600 de milioane lei se datorează unor erori în datele evidenţei contabile şi în raportarea situaţiilor financiare, iar 378 milioane lei la evidenţa patrimoniului.

Urmează Ministerul Educaţiei unde valoarea abaterilor trece de 1,6 miliarde lei. Cele mai mari, de 900 milioane lei sunt la "utilizarea mijloacelor şi patrimoniului public, fără respectarea condiţiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate".

Alte 611 de milioane lei s-ar datora unor erori în datele evidenţei contabile şi în raportarea situaţiilor financiare.

În clasament urmează administraţia raiounului Ungheni cu nereguli de 861 de milioane lei, ceea ce reprezintă peste trei bugete anuale, Ministerul Sănătăţii cu 644.5 milioane, Ministerul Apărării - 492.1 milioane (aproape cât bugetul anual alocat apărării) şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină - 400,6 milioane lei.

Administraţia acestor instituţii nu a comentat acuzaţiile aduse de Curtea de Conturi.

În acelaşi timp o mare parte din acest nereguli se datorează şi unor decizii ale Guvernului şi Parlamentului, care acordă cu regularitate facilităţi şi scutiri la plata unor taxe, estimate la câteva miliarde de lei pe an.

În plus în baza rapoartelor Curţii de Conturi, Procuratura, CNA sau alte structuri doar uneori iniţiază cauze penale.

Astfel Procuratura Anticorupţie a investigat faptele invocate de auditorii Curţii de Conturi privind anumite acţiuni ilegale ale factorilor de decizie la construcţia şi investiţiile în amplasarea şi funcţionarea magazinelor duty-free la punctele de trecere a frontierei de stat, dar a emis ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale pe faptul dat.

În aceste condiţii administraţia Curţii de Conturi insistă asupra unor împuterniciri mai largi şi modificarea legislaţiei pentru instituirea unui mandat clar instituţiei.