De mai bine de doi ani, juriștii de la Asociația Promo-Lex nu au acces în regiunea transnistreană, din motive neclare. „Oamenii trebuie să știe când le sunt încălcate drepturile. Ei, elementar, nu înțeleg că nu este normal să fie vizitați la serviciu de către agenți KGB”, spun cei de la Promo-Lex. Tocmai din această cauză, juriștii cer, în primul rând, președintelui Igor Dodon, care a inițiat un dialog cu liderul regiunii transnistrene, să abordeze și problema lipsei de acces în zonă. Totodată, experții au solicitat reprezentantului politic al Tiraspolului, Vitalie Ignatiev, să aduse explicații temeiurilor juridice în baza căror au fost inițiate aceste proceduri restrictive.
„Din păcate, de 25 de ani în regiunea transnistreană nu există societate civilă care ar fi capabilă să monitorizeze asigurarea drepturilor omului. Regimul controlează orice pas și orice acțiune care ține de asigurarea drepturilor omului. Asta este văzut ca un atac asupra administrației. Tiraspolul refuză să discute orice problemă care ține de drepturile omului pe motiv că este o problemă internă și nu ar trebui discutată în formatul 5+2”, sune directorul executiv al Promo-Lex, Ion Manole.
„Cu regret multe din cazurile care au loc în regiunea transnistreană nu sunt mediatizate. Dacă veți face un simplu search pe Google nu veți găsit prea multe despre respectarea drepturilor omului în regiune. Nu poți afla prea multe decât dacă te deplasezi acolo și vorbești cu victimele. Ei nu înțeleg că violența asupra femeilor este tortură. Ei nu înțeleg că vizita KGB-ului la locul de muncă este anormal. Ei cred că este grija manifestată de autorități. Circa 50% din persoanele cu care am discutat confirmă că sunt vizitate de organele de forță”, spune și Nicoleta Hriplivîi.
Tocmai din această cauză, este greu de identificat vreun caz în care nu se respectă drepturile omului în regiune iar reprezentanții Promo-Lex cer organizațiilor internaționale să se implice în acest caz. Un actor important în rezolvarea acestei probleme ar fi și președintele Igor Dodon.
„Noi pledăm ca organizațiile din țară, regiune și din afara țării să aibă acces liber în regiunea transnistreană. Scopul urmărit nu este unul politic dar de a informa populația și să ajute și autoritățile indiferent dacă sunt recunoscute sau nu, ca situația să fie în așa mod încât cetățenii să aibă garantate acele drepturi. Avem solicitări către domnul președinte pentru că dumnealui a inițiat un dialog cu liderul regiunii transnistrene. Vrem să credem că dacă președintele va aborda problema noastră, lucrurile se vor clarifica. Nu considerăm că am încălcat vreo normă etică, morală și mai ales juridică”, spune Ion Manole.
Menționăm că accesul reprezentanților Promo-Lex în regiunea transnistreană a fost restricționat în martie 2015. Ei au fost informați că acțiunile lor ar fi un pericol pentru așa-zisa statalitate a Transnistriei.
„Am început activitățile, bazate în mare parte pe probleme juridice și reprezentarea victimelor. Avem la Curtea Europeană 53 dosare, 40 așteaptă o decizie finală iar în 4 cazuri avem o decizie finală. Unul dintre cazuri este Pisari, tânărul ucis pe podul de la Vadul-lui-Vodă”, declară directorul executiv al Promo-Lex.
„Acțiunile noastre în această regiune au deranjat administrația. Persecuția a început prin faptul că reprezentanții noștri erau chemați de agenți KGB și avea loc o discuție „amabilă” în care li se zicea că dacă nu termină, riscă își piardă serviciul ori alte probleme de ordin social și local”, spune Ion Manole.
În urma acestor persecuții, oamenii au renunțat să-și apere drepturile iar unii chiar au plecat din regiune.