În ajunul comemorării evenimentelor tragice din șapte aprilie 2009, procuratura vine cu date statistice privind dosarele insturmentate în acest caz. Sunt sute de cauze penale deschise atât pe faptul devastării clădirilor de stat de către protestatari cât și pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu de către polițiști.
Infracțiuni comise de protestatari
Astfel, pentru infracțiunile comise de protestatari, huliganism și sustragerea obiectelor din clădirile de stat au fost pornite 102 cauze penale. 43 de persoane au ajuns pe banca acuzaților. 178 de persoane implicate în astfel de acțiuni au scăpat de urmărire penală după ce s-au împăcat cu reprezentanții statului, spun procurorii.
Pentru infracțiuni mai grave precum dezordini în masă şi jafuri, instanţele de judecată au pronunţat 19 sentinţe:
• Condamnări în nouă cauze penale;
• Achitări – o cauză penală;
• În alte nouă cazuri urmărirea penală a fost încetată.
Polițiștii, majoritatea achitați de instanță
În ceea ce privește infracțiunile comise de polițiști și reprezentani ai organelor de drept, Procuratura anunță că, după evenimentele din 2009, a primit 108 cereri în acest sens. În 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat.
Din numărul total al plângerilor:
– în 71 cazuri au fost pornite cauze penale (42 – tortură, 19 – exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, 10 – alte categorii de infracţiuni);
– 47 de polițiști sunt pe banca acuzaților;
– în restul cazurilor, urmărirea penală a fost încetată pentru că nu s-a reușit identificarea polițiștilor care purtau cagulă.
16 polițiști s-au ales cu sentințe de condamnare iar 27 de polițiști au fost achitați de instanță.
Dosare „tardive”
După opt ani de la evenimentele din șapte aprilie, pe masa judecătorilor de la instanţele de fond încă se află o cauză penală în privinţa a 2 persoane, în instanţele de apel – 4 cauze în privinţa a 10 persoane, iar pe rolul instanţei de recurs – 6 cauze penale în privinţa a 8 persoane.
Funcționari „curățați” de orice învinuire
Cei mai „cunoscuți” funcționari acuzați de implicare în violențele din șapte aprilie au fost fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, ex-comisarul capitalei Vladimir Botnari și polițistul Ion Perju- unicul recunoscut vinovat de moartea tânărului Valeriu Boboc. Toți, într-un fel sau altul, au scăpat de pedeapsă.
Gheorghe Papuc a fost achitat de prima instanță, condamnat la patru ani de pușcărie de către Curtea de Apel și eliberat definitiv de orice învinuire de către CSJ. Papuc a fost obligat doar să achite o amendă de 20 de mii de lei dar într-un dosar care nu ține de evenimentele din șapte aprilie 2009. După citirea sentinței în primă instanță, Papuc a spus: „Да здравстует наш суд! Самый гуманный суд в мире!” (Trăiască judecata noastra. Cea mai corectă judecată – n.r)
Celălalt general, acuzat de implicare în evenimentele din apirlie 2009, Vladimir Botnari, judecat pentur neglijență în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc, a fost condamnat inițial la doi ani de pușcărie cu suspendare iar ulterior „cruțat” și achitat. Botnari și-a găsit după asta repede un nou serviciu, ocupând funcția de șef de direcție la o întreprindere de stat. O investigație în acest sens a fost realizată de anticoruptie.md l-a nemulțumit pe Botnari care a îndrăznit chiar să dea în judecată jurnalista care a scris articolul.
Perju, încă de negăsit
Cel de-al treilea polițist cunoscut și acuzat de moartea lui Valeriu Boboc este Ion Perju. Mai mulți experți au constatat că el este cel care-l bate pe tânărul Boboc în preajma Guvernului. Perju a fost condamnat de Curtea de Apel la zece ani de pușcărie. Nu stă, însă, după gratii. Și asta pentru că în momentul în care judecătorii deliberau, el a ieșit din sala de ședințe și nu s-a mai întors. A fost anunțat în căutare internațională dar deocamdată nimeni nu poate da de Perju. Pe tot parcursul urmăririi penale, el s-a declarat nevinovat.