Bugetul de stat, prejudiciat cu 23 mil. lei de demnitari și funcționari publici

Curtea de Conturi (CC) a identificat un șir de nereguli și abateri în urma efectuării auditului managementului sitemelor de supraveghere a traficului rutier în perioada anilor 2014-2015. Deși prin implementarea Sistemelor video de monitorizare a traficului, s-a urmărit creșterea securității traficului rutier, respectiv diminuarea morbidității și mortalității cauzate de accidentele rutiere, în realitate rezultatul propus nu a fost atins, susține CC.

Rezultatele auditului au arătat că această intenție a fost compromisă de interesele  unor persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici din cadrul mai multor autorități publice centrale și locale.

„Ideea benefică a fost transformată de către  un grup de operatori interdependenți într-o sursă de obținere a beneficiilor economice de pe urma aplicării amenzilor de către organele MAI, pentru încălcările în traficul rutier. Astfel, printr-o schemă bine gândită, gestionată de companii interdependente, cu fondatori, administratori, angajați  și adrese comune, a fost monopolizat acest domeniu. În acest sens, bugetul de stat a fost prejudiciat direct cu 23,2 mil lei. Pe parcursul anilor 2014-2015, în bugetul de stat, conform datelor Trezoreriei, prin intermediul sistemelor de monitorizare a traficului au fost acumulate mijloace financiare în sumă de 96,6 mil lei”,  se arată în concluziile Curții de Conturi.

Documentul stipulează că MAI și 13 APL de nivelul doi au externalizat prerogativa statului de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor de supraveghere a traficului rutier fixe și mobile unor operatori economici privați.

Auditul constată mai multe nereguli, printre care:

–          APL și operatorii economici investiți cu dreptul de monitorizare a traficului rutier nu au fost desemnați de autoritatea centrală de metrologie cu dreptul de a efectua măsurări oficiale (ale vitezei). Urmare a activităților neregulamentare desfășurate de către aceștia, toate procesele verbale de constatare a contravenției, întocmite și înregistrate în sistem în baza informației parvenite de la unitățile de supraveghere instalate în raioanele RM, pot fi declarate nule;

–          APL, în lipsa unor costuri estimative ale investiției și fără a avea o argumentare economică din partea operatorilor economici, s-au angajat să achite pentru serviciile prestate de la 4 până la 500 mil lei. Valoarea  investiției estimate a operatorilor economici în sistemele de monitorizare a traficului este de 4 mil lei, veniturile obținute de aceștia sunt de circa 23,2 mil.lei sau de 6 ori mai mult;

–          Operatorii economici, care au prestat serviciile de monitorizare, nu dispuneau de autorizare pentru activități în domeniul informaticii și telecomunicațiilor;

–          Operatorii economici nu și-au onorat obligațiile asumate: din 8 locații contractate într-un raion, au instalat echipament doar într-o singură locație, nefiind micșorată mărimea remunerației; deși, conform cerințelor, sistemele urmau să fixeze viteza de deplasare, operatorul economic în Bălți a instalat sisteme care nu au capacități de măsurare a vitezei; echipamentele instalate au fost demontate și înlocuite cu altele neautorizat;

–          Toate documentele aferente licitației au fost pregătite de către operatorii economici câștigători;

–           În pofida faptului că APL au achiziționat servicii de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor mobile pe teritoriul raionului, acestea au fost transmise  către STI al MAI pentru monitorizarea traficului rutier în Chișinău. Astfel, operatorii economici au beneficiat de venituri pentru servicii neprestate de facto cu sistemele mobile, în sumă de 5,7 mil lei.

Mijloacele acumulate la contul 123/25 din aplicarea amenzilor în traficul rutier, se transferau în proporție de 50 % operatorilor economici. Autoritățile publice, implicate la determinarea și efectuarea transferurilor către operatorul economic, nu au efectuat confruntarea încasărilor cu încălcările stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier amplasate în UAT respectivă, ceea ce a condiționat transferuri supradimensionate către operatorii economici.

Procesul de aplicare amenzilor contravenționale a eșuat din cauză că MAI nu a citat regulamentar contravenienții. În unele cazuri MAI, încălcând procedura legală, a încheiat procese-verbale ulterior sancționării. Reieșind din faptul că toate procesele-verbale întocmite prin intermediul Sistemelor cad sub incidența achitării acestora în proporție de 50%, duce la tratament inegal față de contravenienții care au săvârșit alte tipuri de contravenții. Acesta activitate are  impact asupra bugetului de stat  și  asupra drepturilor cetățenilor.

Agenții constatatori ai MAI nu au asigurat sancționarea contravenienților care încalcă rigorile în traficul rutier.

–  În perioada 2014-2015, din 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, doar pentru 315,1 mii cazuri au fost întocmite procese-verbale;

–  27 928 de proceduri contravenționale înregistrate au fost șterse din sistem de către angajații MAI, în scopul evitării răspunderii contravenționale;

–     2496 de proceduri contravenționale pe cazul încălcării regulilor de circulație rutiere prin intentarea altui proces contravențional privind  necomunicarea de către proprietarul autovehiculului a  persoanei căreia i-a încredințat conducerea, deși urmau a fi în procedură ambele cazuri. Acest lucru se practica cu scopul evitării aplicării punctelor de penalizare, ceea ce a dus la neîncasarea a  3,1 mil lei, precum și neaplicarea a 16298 de puncte de penalizare;

–  Angajații  INP, prin  intervenția intenționată în sistemul informațional, transferau puncte de penalizare de la contravenienții care acumulează mai mult de 15 puncte pe terțe persoane. S-au stabilit cazuri când o persoană,  fără a deține permis de conducere, are acumulate mai mult de 100 de puncte de penalizare.

–   Tot în perioada 2014-2015, agenții constatatori, prin emiterea încheierilor, au încetat, fără a avea temei legal,  14839 de proceduri contravenționale privind încălcările stabilite în traficul rutier pentru care ar fi fost posibilă aplicarea unor amenzi în cuantum de la 4,8 mil lei până la 6,8 mil lei;

–    Au fost stabilite cazuri de utilizare a numerelor de înmatriculare care nu figurează nici în baza de date a CRIS Registru, nici nu sunt înregistrate ca numere operative în RM;

–     Pentru unele și aceleași persoane sau persoane notorii se efectuau modificări în sistem în scopul evitării răspunderii contravenționale;

–    În cadrul sistemului, la unele numere de înmatriculare se adăuga un element în plus în scopul neidentificării autovehiculului în cauză, respectiv a conducătorului auto;

–    Angajații STI al MAI, fără a avea statut de agenți constatatori, au intentat, documentat și aplicat sancțiuni pentru contravențiile din domeniul circulației rutiere (în perioada ianuarie 2014- noiembrie 2016.

Un șir de nereguli și abateri s-au constatat și la edificarea sistemelor de monitorizare video în 41 de intersecții din mun. Chișinău, care au dus la utilizarea ineficientă, pe alocuri frauduloasă, a mijloacelor financiare în sumă de 81,6 mil lei, alocate de la bugetul de stat și din cadrul unui grant acordat de Republica Populară Chineză. În acest sens, sunt elocvente serviciile de instalare a unui pilon metalic în sumă de 1130,0 euro, pe când, în cadrul proiectelor de reconstrucție a drumurilor în mun. Chișinău, primăria a achitat pentru instalarea unui pilon 10 000 lei, sau de 2,2 ori mai puțin. Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul MAI, STI al MAI, INP și interesul material meschin al acestora a condus la fraudarea în proporții deosebit de mari a banilor publici, a  accesării ilicite a datelor cu caracter personal și a accesării ilegale a informației din Registrele de stat. Pe materialele raportului în cauză, 5 subiecte au fost remise organelor de drept, pe marginea cărora două persoane au fost reținute.

Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al R. Moldova.

Încă în ianuarie curent, ZdG a scris că sistemul de monitorizare video a traficului rutier, implementat în 2014 în raioanele R. Moldova, este astăzi nefuncțional, fiind pus pe brânci de o gașcă de afaceriști, conectată la lumea politică, dar și de impotența statului, care, din cauza intereselor, nu a putut valorifica oportunitatea de a avea siguranță în trafic și încasări la buget. ZdG a analizat sute de documente, inclusiv mesaje private ale persoanelor implicate în proiect și prezintă detalii din culisele business-ului cu camere video de pe traseele naționale, ruinat de interese, negocieri politice, lobby, dosare penale dubioase și identități false. În vârful afacerii s-au aflat un afacerist cu dublă identitate, deputatul și secretarul general al PLDM, Victor Roșca, dar și mai mulți intermediari, unii dintre care s-au aflat în funcții publice.