Serviciul de Informații și Securitate va putea intercepta discuțiile telefonice, urmări sau efectua alte măsuri investigative speciale, chiar și în afara unui proces sau cauze penale deschise. Asta dacă informațiile au drept scop „protecția securității statului” sau combaterea extremismului. Comisia de la Veneția a avizat un proiect de lege cu privire la așa-numitul „mandate de securitate”, dezbătut și aprobat în prima lectură în iulie 2014, încă de fosta componență a Legislativului.
Proiectul de lege a fost elaborat de experții Ministerului Justiției ca parte a eforturilor autorităților moldovene de a îmbunătăți cadrul juridic național de protecție a „securității statului” și de combatere a extremismului. Acesta avea drept scop stabilirea unei proceduri care să-i permită Serviciului de Informații și Securitate să desfășoare activități speciale de investigații în afara cadrului penal (așa-numitul „mandat de securitate”) sub supravegherea unui judecător.
La baza elaborării acestui proiect de lege stă hotărârea CEDO în cazul Iordachi și alții contra Republicii Moldova din 14 septembrie 2009 , în care Curtea a constatat că „…sistemul supravegherii secrete în Republica Moldova este, cel puțin, folosit în exces, ceea ce se poate datora în parte garanțiilor inadecvate conținute în lege”. Mai exact, Curtea a conchis că legea moldovenească nu oferă protecție adecvată împotriva abuzului de putere din partea statului în domeniul interceptărilor telefonice și că atingerea drepturilor solicitantului în temeiul articolului 8 nu se găsește în „corespundere cu legea”.
Astfel, noul „mandat de securitate” propus (adică o autorizație de folosire a mijloacelor investigative speciale, a supravegherii etc.) poate fi inițiat de SIS, justificat de un procuror și emis de un judecător. Mandatul de securitate va fi emis pentru „a permite SIS-ului să desfășoare măsuri investigative speciale, în afara cadrului procedurilor penale, „să colecteze informații cu privire la posibile evenimente și/sau acțiuni care pot pune în pericol securitatea statului […]”. Pe lângă aceasta, un cerc destul de larg de persoane, identificate sau neidentificate, poate fi supus unei astfel de operațiuni.
Comisia de la Veneția a mai avizat acest proiect de lege și în 2014, dar a venit cu unele recomandări suplimentare. Acum aceasta a salutat îmbunătățirile care includ limitarea până la 30 de zile a duratei perioadei inițiale maxime a autorizării pentru măsurile speciale cu maximum doi ani pentru reînnoirea autorizației, precum și accesul procurorului sau judecătorului implicat la informația secretă, lucru indispensabil pentru un control semnificativ asupra măsurilor coercitive. Totuși, „un număr de aspecte cheie rămân a fi abordate în vederea ajustării proiectului de lege conform standardelor existente, inclusiv îngrijorările mai generale cu privire la răspunderea Serviciului din Avizul din 2014”, se arată în avizul Comisiei de la Veneția oferit la cea de-a 110-a sesiune plenară din 10-11 martie 2017.
În context, potrivit Comisiei, autoritățile Republicii Moldova sunt invitate, în special, să implementeze, în pașii următori ai procesului legislativ, următoarele recomandări:
În legătură cu mandatul de securitate
- a. prevederea condițiilor suficient de clare și precise pentru autorizarea judiciară a mandatului de securitate, solicitând, printre altele, indicii concrete privind activitatea criminală, suspiciuni rezonabile și o definiție mai îngustă a categoriilor de persoane vizate de investigația specială în baza mandatului de securitate;
- b. specificarea circumstanțelor pentru autorizarea de urgență și prevederea termenului rezonabil pentru revizuirea ulterioară de către judecător;
- c. specificarea mai corespunzătoare a motivelor de amânare a înștiințării persoanei vizate de un mandat de securitate și consolidarea garanțiilor aferente, inclusiv prin mecanisme adecvate pentru revizuire periodică a deciziei de neînștiințare și a unui drept efectiv de a contesta această decizie, precum și decizia de a emite mandatul de securitate;
În legătură cu prevederile referitoare la extremism
- d. oferirea unor definiții mai clare, mai precise și mai înguste pentru noile infracțiuni în materie de extremism propuse (domeniul lor de aplicare), în lumina comentariilor din prezentul Aviz, pentru a asigura corespunderea lor în mod adecvat cerințelor „calității legislației” și proporționalității.
- e. revizuirea măsurilor autorizate de proiectele de amendament pentru combaterea activităților extremiste desfășurate prin rețelele de comunicații electronice și sistemele informaționale, în vederea consolidării garanțiilor drepturilor omului și evitării împovărării excesive a furnizorilor de rețele de comunicații electronice și sisteme informaționale.
Independent.md precizează că pentru intrarea în vigoare a proiectului de lege, acesta urmează a fi dezbătut și aprobat în lectura a II-a, finală, a Parlamentului, precum și promulgat de președintele Republicii Moldova, cu ulterioara sa publicare în „Monitorul Oficial”.