Liberalii moldoveni intenţionează să-l demită pe preşedintele ţării, Igor Dodon. PL consideră că decretul președintelui Republicii Moldova privind declararea unui referendum național este unul neconstituțional și, după ce au depus la Curtea Constituțională o contestație în acest sens, cred că Înalta Curte le va da dreptate. Partidul Liberal nu susține nici inițiativa PD privind introducerea votului uninominal. Despre aceasta a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Europa Liberă: Vă propun, pentru început, două subiecte care sunt în actualitate acum. Și anume, referendumul care va fi sau nu organizat în toamnă, aşa cum cere preşedintele Igor Dodon şi dacă se va modifica şi cum se va modifica sistemul electoral în ţară. Domnule Ghimpu, dumneavoastră aţi prezentat sesizarea la Curtea Constituţională pe marginea acestei iniţiative a preşedintelui Igor Dodon de a organiza în toamnă un plebiscit. De ce consideraţi că preşedintele nu ar avea dreptul să se consulte cu cetăţenii, aşa cum prevede Constituţia?
Mihai Ghimpu: „Constituţia prevede că preşedintele poate consulta cetăţenii în probleme naţionale majore, probleme importante, dar nu în situaţia în care ne aflăm noi, când suntem puşi să numărăm fiecare bănuţ. Am avut alegeri locale în 2015, parlamentare în 2014.”
Europa Liberă: Costul ar fi o problemă sau altceva?
Mihai Ghimpu: „Azi şi costul e o problemă. Igor Dodon nu este preşedintele socialiştilor, este preşedintele republicii şi atunci trebuie să se gândească ca om de stat, dar nu ca preşedinte de partid, care să manipuleze oamenii aşa încât să vină la următoarele alegeri să ia mai multe mandate sau să preia puterea în stat. Dar aceasta e problemă financiară.”
Europa Liberă: E o luptă politică şi aceasta.
Mihai Ghimpu: „E o luptă politică. Dar e şeful statului, este preşedintele tuturor cetăţenilor, indiferent cine l-a votat şi cine nu l-a votat, fiindcă reprezintă statul. Prima întrebare a dumnealui este cu miliardul.”
Europa Liberă: Să nu fie pusă povara furtului miliardului pe spatele cetăţenilor.
Mihai Ghimpu: „Povara nu e pusă pe spatele cetăţenilor, că nimeni astăzi nu plăteşte din salariu sau din pensia pe care o primeşte lunar. Este o practică care este în toată lumea, se include în buget până se întoarce suma deplină sau parţială, în funcţie de cât au reuşit organele de drept să depisteze din suma furtului şi când se termină ultima instanţă de judecată. Cu atât mai mult că este consumat deja acest subiect şi este și decizia Curţii Constituţionale. Mai bine ar întoarce ei, că mi-a dat unul de la socialiști o replică că liberalii trebuie să întoarcă miliardul. Noi, liberalii, nu am băgat mâna în Banca de Economii, în buzunarul statului, dar ei au băgat. Soțul doamnei Greceanîi, de exemplu. Pe urmă, vă amintiţi, am trecut cheltuielile de la Investprivatbank la Banca de Economii, care tot este o problemă, de ce a falimentat banca. Dacă verificăm cine a luat credite de la Investprivatbank, vom găsi că tocmai a fost în perioada când erau ei la guvernare şi Dodon ca vicepremier, şi ministru al Economiei.”
Europa Liberă: Dar organele de drept nu s-au pronunţat pe marginea acestui subiect, ca să-i învinuiască pe cei care bănuiţi dumneavoastră că ar face parte din anturajul preşedintelui.
Mihai Ghimpu: „Eu nu emit o sentinţă acum, nu sunt procuror sau judecător. Toată lumea ştie şi a fost în documentul Kroll că soţul doamnei Greceanîi a primit credit de la Banca de Economii şi nu l-a întors. E dovadă sau nu e dovadă? Eu am cerut de la guvernatorul Băncii Naţionale la 25 decembrie lista tuturor celor care au luat credite neperformante şi nu le-au întors şi până astăzi nu am primit-o. Oare nu există o problemă aici?”
Europa Liberă: Dar sunteţi deputat în Parlament. De ce vi nu se oferă această informaţie pe care o solicitaţi?
Mihai Ghimpu: „Sunt deputat, dar încă şi din partidul de la guvernare. Aceasta vorbeşte că sunt nişte probleme.”
Europa Liberă: Deci, instituţiile nu îşi fac bine meseria?
Mihai Ghimpu: „Dacă nu-mi răspunde guvernatorul, l-am sunat și personal.”
Europa Liberă: Doar de la Banca Naţională, nu şi de la organele de drept?
Mihai Ghimpu: „La organele de drept nu am dreptul să sun. „Domnule guvernator, eu am făcut o interpelare. De ce nu am răspuns?”. – „Veţi primi, domnule preşedinte”. Şi, iată, a trecut încă o lună după ce am vorbit la telefon.”
Europa Liberă: Dar raportul Kroll-2 a ajuns?
Mihai Ghimpu: „Raportul Kroll nu e. Şi aici mi se pare că nu ştiu ce, iarăşi, se întâmplă. La urma urmei, dacă e atât de complicat să depisteze banii aceştia, măcar să informeze parţial, unul-doi paşi pe care i-au făcut. Dar timpul trece şi ştiu că sunt nişte termeni juridici şi la bancă sunt termeni.”
Europa Liberă: Iniţial s-a vorbit că la sfârşitul lunii martie va fi prezentat acest raport. După aceasta domnul Candu a zis că la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai.
Mihai Ghimpu: „Aşteptăm să vedem. Dar oricum acest raport trebuie să vină şi să punem punct pe speculaţia aceasta: deci, nu vor întoarce cetăţenii miliardul furat.”
Europa Liberă: Cea de a doua întrebare pe care domnul Dodon o scoate la judecata cetăţenilor – solicitarea de împuterniciri pentru a dizolva Parlamentul.
Mihai Ghimpu: „Să dizolvi Parlamentul poţi atunci când ai atribuţii. Dar aşa, când este un preşedinte care are doar dreptul de a oferi ordine şi medalii, atunci de ce să dizolvi Parlamentul? Pentru că tu te consideri că ai votul cetăţenilor? Şi noi, deputaţii, avem votul cetăţenilor. Constituţia stabileşte clar atribuţiile Parlamentului, guvernului şi preşedintelui. Pe ce motiv să-l dizolve? El nu are nicio treabă absolut ce ţine de actul guvernării. Majoritatea parlamentară care s-a format şi-a asumat actul guvernării a format guvernul, a votat programul, purtăm răspundere în faţa cetăţenilor, în faţa partenerilor care ne susţin financiar. Pentru ce? Că aşa vrea el, că e socialist, că vrea să fie ca Putin, ca Napoleon, ca Hitler? Şi noi am mai avut astfel de idei, când tot s-a terminat cu lupta între preşedintele republicii, Petru Lucinschi şi Parlament. Lupta aceasta a dus la modificarea Constituţiei şi opt ani am ales preşedintele în Parlament. Acum am revenit la alegeri directe. Când vii să modifici Constituţia, trebuie să ţii cont de materia întreagă a Constituţiei, nu de un articol. Şi dacă vii și foarfeci, aşa cum au făcut în 2000, ajungi la ceea ce am ajuns noi acum, la alegerea directă în Parlament şi de la alegerea în Parlament iar la alegeri directe. Nu are cum.”
Europa Liberă: A treia întrebare pe care vrea să o consulte cu cetăţenii – să reducă numărul de deputaţi de la 101 la 71.
Mihai Ghimpu: „E populism.”
Europa Liberă: Dar aceasta se pare că o cer şi democraţii, solicitând modificarea sistemului electoral.
Mihai Ghimpu: „Îmi pare că nu este un stat care să aibă mai puţin de 100 de deputaţi, chiar dacă au numărul populaţiei mai mic. În Ţările Baltice numărul populaţiei e mai mic decât la noi şi nu au, se pare, mai puţin de 100. Dar venitul Republicii Moldova nu se va majora în urma reducerii a 30 de deputaţi. Venitul Republicii Moldova trebuie să apară în urma unei dezvoltări economice. Fără o economie nu poţi rezolva problemele sociale, pensii, salarii, locuri de muncă. Da, e adevărat, trebuie să facem o reducere, o reformă a administraţiei centrale, locale concomitent cu reforma teritorial-administrativă. Şi aici e structura sovietică, cu 32-36 de raioane. Dar această idee nu are suport juridic şi nici politic.”
Europa Liberă: Dacă şi democraţii menţin ideea că trebuie redus numărul deputaţilor, ar putea să se adune voturi suficiente.
Mihai Ghimpu: „Eu nu umblu după populism şi pot spune 50, ca să fiu mai tare ca dânşii sau 49, sau, în genere, pot fi cinci deputaţi , de la nord, sud, vest, est şi centru. Acestea sunt jocuri de a manipula oamenii, de a arăta că te gândeşti la ei. Nu aici e problema noastră, în 100 sau 70, sau două, sau trei ministere. Problema este că, fiind un doctor în economie, ar fi corect să dea soluţii ce ţin de dezvoltarea mai rapidă a economiei, creşterea economică.”
Europa Liberă: Acum este totuşi şef de stat.
Mihai Ghimpu: „E şef de stat, dar nu vine cu probleme economice. În campania electorală a promis pensii şi salarii. Umblă cu idei de felul acesta de a menţine electoratul şi de a amăgi lumea că se gândeşte la ei.”
Europa Liberă: A patra întrebare – introducerea studierii în şcoli a obiectului Istoria Moldovei.
Mihai Ghimpu: „E greu să-i dau replică, se vede că e mare „istoric”. I-aş sugera să înveţe istoria şi să cunoască istoria adevărată. Ce înseamnă istoria Moldovei? Care Moldovă? Sub Rusia ţaristă?”
Europa Liberă: El a adunat un grup de istorici, a format un grup de lucru.
Mihai Ghimpu: „Poate să formeze şi zece. Noi, când vorbim de Moldova, trebuie să vorbim de Principatul Moldovei. Aceasta a fost Moldova, care s-a unit cu Muntenia şi a format România. Dar Republica Moldova, acest teritoriu, care e istoria acestui teritoriu? Sub Rusia ţaristă din 1812, când a fost interzisă limba maternă în şcoli şi biserici, peste tot absolut? Sau Republica Moldova de la 1940 încoace – deportări, Gulag, colhozuri, foamete organizată, 300.000 de persoane moarte de foamete? Sau Republica Moldova de la 1991 încoace? Ce să arătăm noi oamenilor că avem stat de drept şi democratic, dar clasă politică bogată şi cetăţeni săraci? Despre ce să vorbim? Că au furat miliardul, ei fiind complici, care au condus?”
Europa Liberă: Va fi sau nu referendum, domnule Ghimpu?
Mihai Ghimpu: „Nu va fi. Fiindcă noi am argumentat foarte bine în sesizare adresată Curţii Constituţionale că întrebările propuse sunt neconstituţionale.”
Europa Liberă: Când va da răspuns Curtea Constituţională? Când va fi pusă pe rol sesizarea?
Mihai Ghimpu: „Noi am solicitat într-un termen cât mai rapid, fiindcă este aşa în codul jurisdicţiei constituţionale cerinţa de a cere urgentarea examinării. La început am rugat să fie suspendat până la examinarea în fond, ca să nu rămână decretul acesta în vigoare.”
Europa Liberă: Decretul a fost publicat în „Monitorul Oficial”.
Mihai Ghimpu: „Eu cred că în timpul apropiat va fi suspendat şi apoi examinat. Cu atât mai mult că aţi auzit şi părerea domnului prim-ministru, care a zis că guvernul nu va aloca bani.”
Europa Liberă: Dar cine poate suspenda decretul preşedintelui?
Mihai Ghimpu: „Curtea Constituţională îl declară neconstituţional. Se suspendă până la examinare, ca să-i oprească efectele juridice şi la examinare să-l declare neconstituţional. Sunt argumente aduse foarte multe şi bune.”
Europa Liberă: Aţi vorbit ceva mai devreme că, dacă şi acest referendum ar fi avut sorţi de izbândă, trebuie să se recurgă şi la modificarea Constituţiei. Pe când eraţi preşedinte interimar, s-a elaborat un proiect al noii Constituţii. Se mai prăfuieşte pe undeva?
Mihai Ghimpu: „De acum are praf de ajuns. Iată ce înseamnă să nu rezolvi problemele la timp. Dacă noi atunci, când eram în AIE-1 şi AIE-2, adoptam noua Constituţie, erau rezolvate toate problemele şi era punctul pus pe „iʾ.”
Europa Liberă: Dar acest proiect de Constituţie mai poate să revină în actualitate?
Mihai Ghimpu: „Noi putem să-l înaintăm şi mâine, dar nu avem susţinere.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, aţi lăsat să se înţeleagă că s-ar putea ajunge şi la un impeachment în Parlament împotriva preşedintelui. Mai nou, văd că după liberali şi comuniştii vorbesc pe aceeaşi tonalitate. În ce condiţii s-ar putea ajunge?
Mihai Ghimpu: „Eu cred că vom ajunge. În cazul în care va continua să încalce Constituţia, vom solicita suspendarea din funcţie şi organizarea unui referendum pentru revocarea din funcţie. Fiindcă la etapa actuală nu respectă Constituţia, nu promovează interesele statului Republica Moldova, ci ale Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră credeţi că, colegii din coaliţia majoritară vă vor susţine să îl revocaţi din funcţie pe domnul Dodon? Vă trebuie şi voturile democraţilor.
Mihai Ghimpu: „Da.”
Europa Liberă: Ce zic ei despre acest impeachment?
Mihai Ghimpu: „Eu cred că, atunci când vom aduna mai multe încălcări, că are deja câteva, vom discuta la modul serios. Şi cred că PD nu va avea argumente ca să respingă cerinţa noastră. Dar de ce Igor Dodon nu a emis un decret cu privire la retragerea armatei ruse de pe teritoriul nostru? Sau memorandumul pe care l-a semnat acum, prin care amăgeşte lumea? Spune că memorandumul că nu are efecte juridice şi nu încalcă dreptul internaţional, şi nu contravine Acordului de Asociere. Aberaţii. Chiar lumea nu înţelege cui i-au dat votul? Noi nu putem trăi cu manipulări, cu minciuni. Trăim în secolul XXI, timpul minciunilor, războaielor, manipulărilor, hoţiei. Ar trebui să se termine, prevalează drepturile şi libertăţile omului, aceasta e cel mai important, viaţa unui om. Şi dacă ai o funcţie publică, trebuie să te gândeşti anume la aceasta, dar nu la faptul să îl ţii sărac pe cetățean şi să îl manipulezi cum vrei tu. Aceasta deja nu e politică, e umilinţă, bătaie de joc faţă de cei care ţi-au dat votul.”
Europa Liberă: Revenim la eventualitatea demiterii, revocării preşedintelui Republicii Moldova. S-a încercat şi se mai încearcă rechemarea primarului şi e fără şanse. Credeţi că rechemarea preşedintelui din funcţie e mai cu şanse?
Mihai Ghimpu: „Sunt diferite norme în revocarea primarului şi a preşedintelui. Pentru revocarea primarului trebuie să argumentezi că, într-adevăr, nu îşi îndeplineşte atribuţiile, dar pentru preşedinte că încalcă Constituţia. Pentru primar şi data precedentă nu au avut argumente. Primarul, într-adevăr, îşi îndeplineşte atribuţiile, nu fură, nu încalcă, cu finanţe puţine totuşi mişcă lucrurile în Chişinău.”
Europa Liberă: Dar un preşedinte cum se revocă?
Mihai Ghimpu: „Un preşedinte se revocă foarte simplu.”
Europa Liberă: Un preşedinte ales cu votul cetăţenilor.
Mihai Ghimpu: „Da. Se prezintă Curţii Constituţionale argumentele, Curtea Constituţională dă aviz şi Parlamentul îl suspendă şi decide desfășurarea unui referendum. Nu decide doar Parlamentul. Dar dacă vă amintiţi declaraţiile lui, a încălcat Constituţia, începând cu sfidarea celor care au luptat în apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale în războiul de pe Nistru şi alte declaraţii pe care le-a făcut, şi cu federalizarea, pentru că a jurat pe Constituţie, unde e scris că Republica Moldova e un stat unitar. Sunt mai multe lucruri. Va veni ziua când noi vom înainta proiectul.”
Europa Liberă: Dar, eventual, dacă de la Înalta Curte vine un răspuns negativ, ce veţi face?
Mihai Ghimpu: „Curtea Constituţională e Curtea Constituţională, dacă nu îţi place, trebuie să te conformezi. Dar noi nu vom înainta un demers către Curtea Constituţională, aşa cum face actualul preşedinte, fără argumente, doar declaraţii ca să zică lumea că e viu. Vom prezenta cu adevărat argumente prin care încalcă Constituţia.”
Europa Liberă: Vă mai întrebam dacă s-ar găsi voturi suficiente în Parlament pentru a se ajunge la impeachment. Dumneavoastră vă arătaţi hotărât că aţi putea să aduceţi suficiente argumente ca să găsiţi aceste voturi. Iar, pe de altă parte, unii analişti, observatori spun că ar exista şi înţelegere între domnul Dodon şi domnul Plahotniuc şi nu l-ar sacrifica domnul Plahotniuc pe domnul Dodon.
Mihai Ghimpu: „Nu ştiu ce argumente au adus, nu cunosc subiectul acesta. Eu, dacă aş fi în locul lui Plahotniuc, nu aş merge pe calea aceasta. Din contra: trebuie să-i dau un şut, să zboare de pe eşichierul politic, ca să-l ocup eu. De ce trebuie să intre în cârdăşie? Nu pot să înţeleg lucrul acesta. Cu atât mai mult că politica este diferită. A Partidului Democrat este politica de integrare europeană, iar a Partidului Socialist este euroasiatică. Pentru ce să fie cârdăşie aici? Orice partid politic se gândeşte la viitorul său parlamentar, de guvernare. Şi atunci de ce ar trebui să fie în cârdăşie? Ce putere are Dodon ca să aibă nevoie „X” sau „Y” de el? Nu are nicio putere absolută. Tot ce prevede Constituţia, dacă în primul caz refuză, a doua oară este obligat să semneze. Nu ştiu ce ar fi aici. Dar în viaţa aceasta, cum se spune, mai ales la moldoveni, totul este posibil. Nu pot răspunde pentru alţii, eu răspund pentru mine şi Partidul Liberal.”
Europa Liberă: Şi mai ales că politicul e imprevizibil. De exemplu, foarte mulţi v-au criticat acum, când aţi votat împreună cu socialiştii modificările la Codul Audiovizualului.
Mihai Ghimpu: „În primul rând, noi am hotărât la coaliţie lucrul acesta, nu ştiam cum vor vota socialiştii. Noi, liberalii, nu votăm în funcţie de cum votează comuniştii, socialiştii sau alţii. Noi votăm în funcţie de cum ne înţelegem la coaliţie.”
Europa Liberă: Dar de ce a fost şi interesul socialiştilor? Şi care vor fi consecinţele acestui vot?
Mihai Ghimpu: „Noi trebuie să ajungem să interzicem propaganda rusească. Acest proiect este un prim pas, dacă analizaţi şi calculaţi foarte bine.”
Europa Liberă: Credeţi că socialiştii nu au înţeles că este un prim pas?
Mihai Ghimpu: „Nu ştiu. A doua oară eu sunt sigur că nu vor vota. Dar noi oricum vom veni cu proiectul de interzicere a propagandei ruseşti.”
Europa Liberă: Deci, va fi un nou Cod al Audiovizualului?
Mihai Ghimpu: „Un nou cod, o nouă lege. Noi trebuie să interzicem propaganda rusească. Noi nu vrem ca cetăţenii noştri să îşi strice prin această propagandă propria viaţă, care e scurtă şi merită să o trăiască. Noi de aceea şi nu ştim încotro să mergem ori ne pornim şi pe urmă ne întoarcem, pentru că există această propagandă rusească, care nu ne dă voie să gândim în felul nostru, cu problemele noastre, cu capul nostru, dar trebuie să gândim cum vor ei. Şi televiziunile aceasta şi fac, sunt ca o mitralieră.”
Europa Liberă: Dar acest vot împiedică televiziunile mai mici să-şi desfăşoare activitatea.
Mihai Ghimpu: „Nu. De ce? Cu ce le împiedică? La urma urmei, într-adevăr, nu avem scriitori, nu avem pictori, poieţi?”
Europa Liberă: Vă referiţi la producţia autohtonă care ar trebui să cuprindă grila de emisie?
Mihai Ghimpu: „Da. De ce numai politică şi filme americane sau ruseşti unde se împuşcă, se omoară, se violează. Mai organizezi şi producţie autohtonă. Eu cred că avem. Dacă luăm istoria noastră, mulţi fruntaşi şi până, şi după formarea României au fost români-moldoveni. Aşa că nu văd o problemă. Dacă unii cred că putem să trăim doar având ştiri, filme de la Bucureşti, din Europa, fără a produce ceva şi doar a obţine venit prin publicitate comercială, tot nu este corect. Şi noi lucrul acesta l-am discutat nu o singură dată. În afară de acest proiect, urmează încă un proiect.”
Europa Liberă: Aceasta vă place dumneavoastră să credeţi. Vom vedea rezultatul.
Mihai Ghimpu: „Da. Eu cred şi vreau aşa să fie. Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale Federaţiei Ruse, nu le spunem cu cine să prietenească, încotro să meargă, câţi paşi, mai repede, mai încet. Să ne lase pe noi în pace cu propaganda aceasta a lor. Prin această propagandă ei strică viaţa nu numai a moldovenilor, a băştinaşilor, dar şi a ruşilor, a concetăţenilor lor, ei tot trăiesc în mizerie şi sărăcie.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vreau totuşi să revenim şi la o altă temă, votul uninominal. Ce se întâmplă? În cadrul coaliţiei veţi găsi un consens pe marginea modificării sistemului electoral?
Mihai Ghimpu: „Noi nu am discutat, am spus despre lucrul acesta. A fost şi rămâne o idee a Partidului Democrat. Una e coaliţia, programul de guvernare şi alta e independenţa partidului, ca persoană juridică, ca partid politic. Fiecare dintre noi e în drept să lanseze orice idee. Ei au înaintat-o.”
Europa Liberă: Dacă ideea nu întruneşte consens, provoacă neînţelegeri şi în cadrul coaliţiei de guvernare.
Mihai Ghimpu: „Nu. Noi câte idei am avut? Am vorbit despre noua Constituţie şi nu au votat-o. Am fost nevoiţi să mergem înainte, să rezolvăm problemele.”
Europa Liberă: Ce va fi cu votul uninominal?
Mihai Ghimpu: „Având în vedere că nu doar partidele politice, inclusiv noi, Partidul Liberal, care facem parte din această coaliţie, suntem împotrivă, dar şi opinia europenilor, că sistemul poate fi schimbat doar în urma unui consens al partidelor politice.”
Europa Liberă: Da. Despre aceasta au vorbit demnitarii europeni acum, când a fost domnul Filip la Bruxelles.
Mihai Ghimpu: „Da. Nu cred că această idee are şanse la viaţă.”
Europa Liberă: Şi dacă eşuează?
Mihai Ghimpu: „Dacă eşuează nu e nicio problemă. Poate va veni ziua, în altă perioadă.”
Europa Liberă: Ideea era să se ajungă la un alt compromis, la votul mixt.
Mihai Ghimpu: „Nu am discutat în cadrul coaliţiei nici despre votul uninominal, nici despre votul mixt. Eu vreau să vă spun că şi votul uninominal, şi votul mixt trebuie să găsească soluţia ce facem cu cetăţenii din stânga Nistrului, cum se vor folosi ei de dreptul garantat de Constituţie de a participa la formarea puterii în stat. Aici e problema. În rest, celelalte sunt minore. Dar vorbim de votul uninominal, azi eu nu îl văd.”
Europa Liberă: Uninominal nu, mixt nu?
Mihai Ghimpu: „Cel mai bun e sistemul de astăzi, pe liste electorale.”
Europa Liberă: Deci, să rămână şi pentru 2018 acelaşi sistem electoral?
Mihai Ghimpu: „Dacă în ’93, când s-a schimbat de la votul uninominal pe liste, argumentul a fost ce facem, că erau două teritorii care atunci nu voiau să se supună legilor Republicii Moldova şi atunci s-a votat pentru un an, doi, trei, patru, am crezut că se va rezolva problema Transnistriei. Bine, la sud s-a rezolvat, s-a atribuit o autonomie, de acum funcţionează legile, Constituţia pe teritoriul autonomiei găgăuze. În stânga Nistrului nu. Înseamnă că trebuie să rămână în vigoare actualul sistem electoral, fiindcă acesta a fost argumentul de bază. Ce facem, cum deschidem circumscripţii? Cum vor vota? Să le deschidem şi să nu voteze? Înseamnă că atunci le oferi dreptul să spună: „Vedeţi, cetăţenii nu vă susţin. Ei au statul lor”. Este o problemă. Trebuie să te gândeşti nu doar la votul pentru viitorul tău partid, dar ca om de stat.”
Europa Liberă: Autorii iniţiativei spun că au adunat deja peste 500.000 de semnături în susţinere acestei idei.
Mihai Ghimpu: „PL are alegătorii săi şi eu mă conformez alegătorilor Partidului Liberal, nu altor alegători, ai lui Dodon sau ai altor partide. Dar noi suntem independenţi în luarea deciziilor, chiar dacă avem votul cetăţenilor. Şi vom vota aşa cum considerăm noi, ca partid, fiindcă noi am propus un program cetăţenilor, când ne-au votat. Şi ultimul argument: în programul de guvernare nu ne-am asumat în aceşti patru ani de zile să schimbăm sistemul electoral.”
Europa Liberă: La socialişti tot este în programul lor electoral că ar insista pe ideea să se ajungă la votul mixt.
Mihai Ghimpu: „Socialiştii nu sunt la guvernare. Vorbesc de noi, ca partid la guvernare.”
Europa Liberă: Da. Dar dacă democraţii vor şi socialiştii vor se adună voturi.
Mihai Ghimpu: „Noi nici în programul partidului nu avem, nici în programul de guvernare. Eu zic că în programul de guvernare, când am format această majoritate parlamentară, am votat şi guvernul cu program, nu avem schimbarea sistemului electoral. Şi nu ne obligă pe noi. Noi avem alte obligaţii faţă de această guvernare, dar nu schimbarea sistemului.”
Europa Liberă: Deci, astăzi nu daţi nicio şansă modificării sistemului electoral?
Mihai Ghimpu: „Şi nici mâine.”
Europa Liberă: Şi credeţi că PD va face un pas înapoi?
Mihai Ghimpu: „E problema PD. Şi noi multe idei am lansat care nu au mers. Unde stă proiectul nostru de hotărâre cu 27 martie şi altele? Aşa că acesta nu înseamnă un pas înapoi.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, aţi mai avut o sesizare la Curtea Constituţională să tălmăcească articolul referitor la neutralitate. Ce e cu soarta acelei sesizări?
Mihai Ghimpu: „Tăcem şi mergem înainte, nu punem piciorul în prag.”
Europa Liberă: Dar de ce Curtea Constituţională nu pune pe rol examinarea?
Mihai Ghimpu: „Noi nu putem da indicaţii.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră sunteţi autorii sesizării.
Mihai Ghimpu: „Sunt autorul sesizării, dar...”
Europa Liberă: S-a cam depăşit limita.
Mihai Ghimpu: „Şi cu Shor, când s-a aflat că a participat şi în spălarea de bani, cele 20 de miliarde ruseşti, stai şi te gândeşti: de ce, iarăşi, stă şi mănâncă icre roşii şi negre acasă şi încă dă replici?”
Europa Liberă: Îşi face justiţia treaba aşa cum o cereţi dumneavoastră, cei care guvernaţi, aşa cum o cer şi partenerii de dezvoltare, care oferă această asistenţă Republicii Moldova? Şi care de atâtea ori insistă pe ideea că ar trebui organele de drept odată şi odată să-şi facă munca şi cei care poartă vină să aibă locul acolo unde îl merită.
Mihai Ghimpu: „Vom vedea finalul. Spun că ancheta merge. Ancheta poate să meargă şi o viaţă, să murim noi şi ea tot să meargă.”
Europa Liberă: Dar acum s-a început adevărata curăţare, aşa cum au promis colegii dumneavoastră de coaliţie?
Mihai Ghimpu: „Eu nu cred că oamenii care sunt reţinuţi, bănuiţi sunt pentru a arăta lupta cu corupţia. Cred, cu adevărat au încălcat legea, au fraudat şi trebuie să poarte răspundere.”
Europa Liberă: Dar din izolatorul CNA imediat merg acasă, în arest la domiciliu.
Mihai Ghimpu: „Codul de Procedură Penală permite lucrul acesta. E important dosarul să meargă. De acum arestarea la domiciliu sau...”
Europa Liberă: Cetăţenii cred că uneori se face show.
Mihai Ghimpu: „Aceasta hotărăşte judecătorul, în funcţie de sănătatea omului, de prejudiciului adus.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră, politicienii, aţi promis atragerea la răspundere a rechinilor, a marilor rechini, nu a peştişorilor.
Mihai Ghimpu: „Rechinul cel mai mare înoată la Lipcani.”
Europa Liberă: Unul şi atât?
Mihai Ghimpu: „Sigur că pe Shor eu îl consider un rechin mare. Eu sper că se va finaliza dosarul acesta şi va fi tras la răspundere, va purta răspundere penală.”
Europa Liberă: Moldova a renunţat să importe energie electrică de la centrala de la Cuciurgan. A acceptat să semneze un acord cu Ucraina. Cei de la Tiraspol s-au supărat şi au reacţionat dur, spunând că Republica Moldova ar putea să repete soarta anului 2005, când s-a încercat să meargă pe aceeaşi idee.
Mihai Ghimpu: „Noi trăim într-o perioadă a economiei de piaţă. Dacă ucrainenii ne-au oferit un preţ mai convenabil, de ce noi trebuie să cumpărăm de la ei numai de dragul că sunt din Transnistria?”
Europa Liberă: Ideea era că prin aceşti bani pe care îi plăteşte Republica Moldova centralei de la Cuciurgan se menţine un regim secesionist în stânga Nistrului.
Mihai Ghimpu: „Dacă depindea de mine, eu demult tăiam firul acesta. Nu e numai problema cu energia. Mai avem şi o lege prin care se înregistrează la noi ca agenţi economici, dar impozite plătesc dincolo. Aceasta tot e pentru susţinerea separatismului. Şi acolo tot vom ajunge. Dar aici nu avem nicio treabă noi, deputaţii. Aici au hotărât cei care sunt responsabili de aprovizionarea cu energie a republicii.”
Europa Liberă: Există şanse să fie identificată o soluţie pentru criza transnistreană?
Mihai Ghimpu: „Sunt două şanse. Prima – ruşii să se retragă. Şi a doua – dacă am fi mai curajoşi noi şi ucrainenii, în situaţia care s-a creat în Ucraina, noi puteam rezolva problema.”
Europa Liberă: Ucraina se arată ferm hotărâtă.
Mihai Ghimpu: „Cetăţenii mai circulă cu maşini cu plăcuţe de înmatriculare transnistrene prin Ucraina şi pe la noi. Trebuie să impunem aşa: „Vreţi, trăiţi cu rmn. Nu? Nu există rmn”. Şi atunci şi plăcuţele de înmatriculare, şi libera circulaţie, şi tot absolut. Eu cred că o problemă care afectează economia noastră şi veniturile este şi această autoproclamată republică, că nu controlăm hotarele, că există contrabandă şi mulţi bani pierduţi din cauza aceasta. Aşa că ar fi bine cu adevărat ambele țări să le strângem şurubul, încât să ridice mâinile în sus şi să spună: „Dragă Rusie, te iubim, dar noi vrem să trăm’.”
Europa Liberă: Săptămâna trecută aţi votat în Parlament pentru scoaterea imunităţii. Ce va fi cu această imunitate?
Mihai Ghimpu: „Eu am votat, dar cred că la ziua de azi încă e prea devreme să vorbim de ridicarea imunităţii.”
Europa Liberă: Dar de ce aţi votat, dacă e devreme?
Mihai Ghimpu: „Pentru că la noi cetăţenii cred că aşa e bine, nu pătrund în esenţă. Și, ca să nu fiu învinuit ca în ianuarie 2016, am votat. Dar nu avem cultura juridică, cultura politică.”
Europa Liberă: Şi aţi votat împotriva voinţei dumneavoastră, a convingerilor dumneavoastră?
Mihai Ghimpu: „Am votat împotriva convingerilor mele, numai ca să le fac pe plac celor care cred că ridicarea imunităţii rezolva problema luptei cu corupţia. Aceasta e foaie verde lobodă.”
Europa Liberă: Dar ce scop se urmăreşte atunci, prin această ridicare a imunităţii?
Mihai Ghimpu: „Unii fac populism.”
Europa Liberă: La aceşti unii v-aţi adăugat şi dumneavoastră.
Mihai Ghimpu: „Nu, acesta nu e populism. Eu vorbesc că ideea aceasta a fost lansată în afara partidelor parlamentare. E una să fii în opoziţie şi alta e să fii la guvernare, vezi lucrurile clare. Eu aş putea să spun că ne va ajuta să combatem corupţia, dar aceasta este o gogoaşă. Nimănui niciodată nu i-a interzis procurorului să vină să ridice imunitatea deputatului.”
Europa Liberă: Dar aici iar trebuie să modificaţi Constituţia?
Mihai Ghimpu: „Sigur că da. Dar câte cazuri are de respingere a ridicării imunităţii deputatului procurorul general? Eu înţeleg că ar fi corect atunci când procurorul pune pe masă cel puţin cinci cazuri. Dar aşa, dacă nu vin, de ce? La noi unii politicieni nu se gândesc la viaţa cetăţenilor, cum trăiesc ei, care probleme sunt prioritare. Ei se gândesc cum să amăgească cetăţeanul ca să vină să îi dea votul. Şi aici câteodată ne pun în situaţie ca să facem pe placul cetăţenilor, care încă sunt manipulaţi, nu conştientizează şi nu înţeleg în profunzime problema şi să votezi în detrimentul viziunilor şi perceperii tale personale.”
Europa Liberă: Freedom House a dat publicităţii un raport în care se spune că Republica Moldova este un stat cu regim hibrid. Şi aici se dă şi de ce s-a ajuns ca Republica Moldova să coboare de pe locul 29 pe locul 19 în această analiză. Scorul acesta se datorează problemelor din sistemul judiciar, dar şi tergiversării reformelor care privesc Centrul Naţional Anticorupţie, Codul Audiovizualului. Şi se mai remarcă şi progresele modeste făcute de ancheta legată de furtul miliardul. Toate acestea arată că Moldova este un stat cu regim hibrid, conform raportului Freedom House.
Mihai Ghimpu: „Noi astăzi facem totul ca să corectăm situaţia de până la formarea acestei majorităţi parlamentare – restanţa la reforme. Dar ce ţine de justiţie, de anchetă, ştiţi că puterea judecătorească e separată . Oricum noi răspundem, fiindcă lumea ne votează pe noi, indiferent de separaţia puterilor în stat. Parţial eu sunt de acord, avem încă mult de lucrat în privinţa aceasta. E important că avem această stabilitate politică şi ne permite ca noi încet-încet să mişcăm lucrurile şi să rezolvăm problemele. Şi eu cred că până la sfârşitul mandatului, până la alegerile parlamentare din 2018, vom avea mai multe realizări decât cele pe care le avem la ziua de azi şi în planul întoarcerii miliardului, şi în combaterea corupţiei, şi cu justiţia, şi cu Codul Audiovizualului, şi cu toate absolut.”
Europa Liberă: Guvernul îşi va duce mandatul până la sfârşit, fără aceşti trei miniştri pe care nu îi are?
Mihai Ghimpu: „Nu e o problemă. În timpul apropiat vom înainta candidatura noastră. Şi ceilalţi la fel. Nu văd o problemă aici. Importantă este direcţia, politica pe care o are guvernul, pe care le-am dat-o noi, majoritatea parlamentară, semnând acordul.”
Europa Liberă: Pe cine îl veţi înainta la funcţia de ministru al Apărării?
Mihai Ghimpu: „Un om.”
Europa Liberă: O persoană în care aveţi încredere. Cine este?
Mihai Ghimpu: „Încă nu ştiu, nu am luat decizia la birou. Analizăm mai multe candidaturi.”
Europa Liberă: Încă mai analizaţi. Aţi promis demult că sunt analizate candidaturile.
Mihai Ghimpu: „Problema este că dacă ar fi să nu îl avem pe aşa-zisul preşedinte, atunci era demult rezolvată problema. Dar sunt sigur că orice candidatură pe care o vom înainta noi, chiar oficial, aceea a fost propusă neoficial, oricum o va respinge. Credem că ministerul activează nu rău, poate şi mai bine cu domnul Galbura în frunte ca viceministru. Nu văd aici probleme. Dar oricum o vom rezolva, ne-am obligat să înaintăm candidatura.”
Europa Liberă: Veţi merge cu o candidatură, guvernul o va prezenta domnului preşedinte. Şi vă este frică nu va trece?
Mihai Ghimpu: „Curtea Constituţională a spus că o dată poate să respingă, dar a doua oară nu.”
Europa Liberă: Deci, înţeleg că acum ar putea să se ajungă la o luptă pe muchie de cuţit între guvernare şi Preşedinţie?
Mihai Ghimpu: „Nu va numi miniştrii, înseamnă că e încă o încălcare a Constituţiei. Şi încă una şi va veni ziua când vom avea destule argumente pentru a fi suspendat din funcţie şi a-l revoca prin referendum.”
Europa Liberă: Dar aceasta nu vă va reuşi mai devreme decât alegerile parlamentare din 2018. Pentru că procedura e de durată şi trebuie să se respecte şi termenele, şi buchea legii.
Mihai Ghimpu: „Da. Trebuie să înaintăm proiect, Curtea Constituţională avizează dacă e constituţional. Dar când sunt argumente şi vrei, o poţi face şi în trei luni.”
