Aureliu CASIAN: născut la 24 mai 1970, în orașul Chișinău. A absolvit Universitatea Tehnică din Moldova. A urmat studii de master în Administrarea Afacerii la Școala de Business din orașul Bled, Slovenia. A activat în sectorul privat în domeniul consultanță în afaceri și telecomunicații. În prezent, director al Proiectului Băncii Mondiale Ameliorarea Competitivității.
Luni
Medicii spun ca de la schimbarea orei au de suferit persoanele cu boli cronice, in special cardiace. Nu am mari probleme cu sanatatea, dar persista totusi senzatia ca ceasul biologic se opune vehement acestei schimbari, care probabil este benefica in final. Permanent suntem in alerta, ne grabim, tot consideram ca nu vom reusi, am impresia ca aceasta schimbare a acelor ceasornicului cu o ora inainte se produce cu un singur scop – de a ne pune pe jar si mai tare. Cei ai casei se trezesc cu greu, miscandu-se ca albinutele dupa hibernare. Motanul isi face nedumerit aparitia in bucatarie, se apropie de talgerul sau, parca ar spune – „ce-i cu dansii asa devreme, dar daca trebuie mananc, sa nu se razgandeasca cumva”.
In juma de ora ajung la birou, procedura standard cu verificarea postei electronice - 14 mesaje, care le prioretizez si pe parcursul urmatoarelor 30-40 minute incerc sa le raspund. Doua scrisori de la echipa proiectului de la Banca Mondiala le las pentru mai tarziu, nu pot raspunde add-hoc, merge vorba despre conceptul de extindere a programului de co-finantare prin granturi cu atragere de resurse aditionale. Am nevoie de timp pentru a face un schimb de opinii cu colegii, a analiza cifrele, si a chibzui raspunsul, tin prea mult la imagine si cer o atitudine atare si de la echipa mea.
Ma bucur ca presa, gratie efortului intregii echipe si vizibilitatii fie modeste la moment, nu uita de noi. Iata si acum am primit o solicitare de la un portal de stiri, pentru informatii despre cum proiectul sustine agentii economici privati si ce rezultate intermediare am atins. Comunicarea este o arta aparte.
La 9-00 sedinta de dimineata, terbuie sa fac o remarca – colectivul in care subalternii sunt doamne are specificul său cu avantaje si dezavantaje … În final, am stabilit prioritatile pentru saptamana curenta, toate sunt importante, un aspect aparte vizitele de monitorizare la câţiva beneficiari ai proiectului. Am două vizite la beneficiarii programului, una la Comrat si alta in directia nord la Telenesti si Singerei. In ultimul moment ofiterul de comunicare imi spune despre un reportaj solicitat de unul din canalele TV la o companie din capitala, care a reusit, gratie suportului financiar al programului nostru, un salt important in piata Romaniei. Sunt rezultate mici la prima vedere, dar care au in spate munca si perseverenta unui grup mare de oameni.
Dupa-ameaza zilei am dedicat-o ticluirii conceptului pentru extinderea programului de co-finantare pentru IMM-ri, incercand sa argumentez factorii care asigura cererea pentru astfel de programe, care sunt un adevarat respiro pentru IMM-ri, vs. suma de finantare aditionala de a fi solicitata de la donator. Parca mi-a reusit, dar vedem pe parcurs reactia sefului de echipa de la BM, cu siguranta va veni cu un raspuns pozitiv, iar ultimul alineat neaparat va incepe „however…” (cu toate acestea...).
Pe parcursul zilei am incercat sa iau legatura cu persoane de la ministerul economiei (beneficiarul proiectului), dar fara rezultat – sunt in sedinte. Trebuie definitivat demersul catre BM cu planul de activitati ce prevede modificarea unor acte legislative. Acesta va fi parte al asa-zisei matricii de finantare in baza de rezultate. La modul simplu, aprobarea de catre guvern si parlament pina la finele anului curent a unui sir de modificari importante la cadrul legal, care face mai usoara viata business-lui in aspecte de controale si inspectii, a procedurii de lichidare a firmei in schimbul unei sume de 1 mln de dolari suport bugetar direct. Iata si apelul telefonic de la minister, conducerea este de acord cu planul propus si va expedia demersul adresat BM. Ma simt cumva util, am pus umarul si noi la pregatirea acelui plan si mai mult vom ajuta cu implementarea lui, or in conditiile austere ale bugetului acesti bani vor fi, fara indoiala, bineveniti.
E ora 18-50, spre sfarsitul zilei productivitatea creste, aparent schimbarea orei are efectul scontat. Cel putin nu ma incadrez, dupa o zi de lucru si senzatiile care le am, in lista persoanelor cu boli cardiace – deja e bine.
Marti
Am pornit spre Comrat, nu aveam mari asteptari de la vizita respectiva, o vedeam ca una de rutina, parte din activitatile de monitorizare a programului de co-finantare. Totusi, prezenta echipei de filmare de la unul din posturile cunoscute TV, care urmau sa faca un reportaj, imi injecta portii de adrenalina si motiv de concentrare, ingredient important cand de afli la volanul unui vehicul.
Calea spre Gagauzia ne-a inviorat spiritele gratie peisajelor izbitor de frumoase ale primaverii cu semne pronuntate de reinviere dupa o iarna plictisitoare. Ma suna draga mea nevasta, care ma saluta in limba turca (copiii in scoala pe langa limba engleza studiaza si turca, astfel am apucat si noi cate ceva) stiind ca imi tin calea spre regiunea cu radacini turcesti. Se nelinistete daca am ajuns cu bine.
Producatorul de vin – o fabrica care si-a inceput activitatea in satul Tomai tocmai in anul 1903 ne-a captivat imediat ce am pasit dupa poarta de fier printr-un curcubeu de contraste. Cladirea din timpurile sovietice, incaperi spatioase cu traditionala mozaica „femeia si barza” pe peretii inalti, pe de o parte, bine pastrate, cu echipament de imbuteliere modern, vase de stocare a licoarei imbracate in camase speciale cu aplicarea ultimilor tehnologii din domeniul eficientei energetice, geografia vanzarilor (de la Malaezia pana in Germania), iar cel mai important - proprietarul afacerii cu idei si planuri mari de modernizare a fabricii si extindere a vanzarilor, pe de alta parte, au spulberat orice dubii ca suportul financiar care-l ofera programul va fi o risipa de bani. Instruirea personalului, implementarea sistemului de management al calitatii si un alte activitati finantate de proiect vor fi utile pentru a intari capacitatile la export. Sper ca experienta acestui beneficiar, care este al treilea la numar din regiune, sa se raspandeasca pentru a spulbera, de aceasta data o cutuma, ca programele de suport si finantate ale donatorii din vest nu ajung si in splendida zona a Bugeacului.
Echipa TV a fost rasfatata din plin de gazde, prin faptul ca a filmat cat si unde si-a dorit, dar si prin atitudinea speiciala a proprietarului, mai rar asa deschidere.., cu siguranta reportajul va fi unul interesant sio cu priza la public.
Pe la chindii ne luam ramas bun de la aceste gazde ospitaliere. La iesire din fabrica arunc privirea la un panou care arata unde ajunge rodul muncii oamenilor de pe podgoriile satului Tomai, hmm… tocmai la capatul lumii -Malaezia – impunator.
Miercuri
Ziua de miercuri este grea pentru mine, nu stiu care este motivul, probabil se trage inca din anii de scoala atunci cand miercuri pe orar erau 7 lectii, generatia mea nu a fost deprinsa cu asa numar de ore in scoala, ce nu pot zice despre actuala generatie.
Primul lucru care il fac cand ajung la birou solicit colegilor mai multe informatii despre starea lucrurilor cu negocierea ofertei tehnice pentru crearea ghiseului unic – o platforma on line pentru eliberarea actelor permisive – „revolutie” care se doreste pentru a reduce din cheltuielile business-lui cu obtinerea de la agentiile de stat a tot felul de documente pentru activitatea intreprinderii. Aceasta platforma odata implementata va permite economii de cca. 55 mln. de lei, cheltuieli ale agentilor economici suportate de acestea in fiecare an. Situatia e clara - nu reusim sa ne incadram in graficul initial pentru contractarea dezvoltatorului IT, fapt ce ma indispune si imi adauga un subiect la gandurile ce ma framanta. Solicit convocarea sedintei grupului de lucru pentru negocierea si implementarea ghiseului unic in frunte cu persoane cheie din cadrul Cancelariei si altor institutii de stat pentru ziua de vineri dupa ameaza, astfel vom avea timp suficient pentru identificarea masurilor corective de a aduce procesul in albia normala. Pana la sfarsitul anului oamenii de afaceri vor putea incepe utilizarea acest sistem electronic, altfel vom fi compromisi.
Noutati proaste legate cu fiscul, nu ca asi avea ură pe unele abordari si proceduri, dar totusi nu sunt de acord mai ales ca dintotdeanua am fost un contribuabil, vorba unui bun prieten de al meu, care a achitat impozitele regulat si cu placere. Acum 15 ani am decis sa ma fac „biznesmen” si am creat o intreprindere individuala, care nu mai activeaza de cel putin 10 ani de zile, perioada in care am achitat fara ezitare toate taxele si am raportat la fisc. Anul acesta, la fel am achitat ce se cuvine la stat, dar am intirziat cu raportarea (care este pe ZERO), deoarece consideram ca raportul se prezinta pana pe 31 martie ca de obicei, si nu pana pe 27, cum a fost stabilit in anul curent. La fisc mi-au comunicat ca va trebui sa platesc o amenda in suma de 150 lei. Sunt indignat, taxele le-am achitat, iar pentru faptul ca am intarziat cu prezentarea unei hartii voi plati amenda. Nu este echitabil, dar ma impac cu gandul ca legea-i lege. Am decis ferm, voi initia procedura de lichidare a „prosperului” meu business. Apropos, una din actiunile din acel plan, care trebuie sa intreprinda pana la finele anului guvernul pentru a incasa o suma rotunda in buget este modificarea legislatiei pentru simplificarea procedurilor de lichidare a afacerii. Iata atunci, ma revansez .
In posta vine o veste buna, scrisoarea ministerului a fost semnata, primul pas, chiar daca-i formalitate e facut. Sunt pregatit sa inchei ziua si sa ies din birou, dar suna telefonul, oare cine-i la ora asta, ma intorc la masa si preiau apelul – in receptor „dobrii vecer”, raspund „buna seara”, interlocutorul meu trece si el la romana. Of-f-f, de ce oare a inceput in rusa? Ii ofer informatii despre conditiile de creditare existente pentru investitii capitale si mijloace circulante, se arata interesat.
Ajung acasa, nu sunt chiar bine dispus, dar incerc sa n-o dau pe fata, insa draga mea sotie ma descoase in trei miscari, ma alina cum poate doar ea s-o faca. Tine la mine, dar si eu, ea merita mai mult.
Joi
Ma trezesc la 7-00, urc pe bicicleta, iar peste 5 minute de pedalare cu satisfactie constat ca am atins obiectivul de 3 km parcursi virtual. Asta ma va tine in forma toata ziua, mai ales ca astazi iar la drum.
Azi e contrariu comparativ cu ziua de marti, ma asteptam urmare a vizitelor la ceva extraordinar, dar doi din cei trei agenti economici m-au pus pe ganduri, totusi pregatirea lasa de dorit si avem multe de invatat, iar motoul „noi stim totul, dati-ne doar bani” trebuie dezradacinat. Nu afirm ca banii nu sunt importanti, totusi cunostintele si perfectionarea continua trebuie sa fie in capul mesei oricarui om de afaceri. Pe de alta parte, vocea launtrica imi spune – „da ce tot te plangi, de aceea si exista programul vostru, care trebuie sa educe cultura si sa sporeasca importanta cunostintelor si a alfabetului de afaceri in randul companiilor locale. Hai, misca, convinge-i ca posibilitatile de intarire a competitivitatii existente in proiect nu sunt banale cheltuieli, cum le percep unii, dar o investitie pe termen lung in capacitatea personalului de a fi mai eficient si de a reactiona mai rapid la schimbarile si cerintele pietei”.
Portiuni extinse de drum lin de parca ai merge pe o suprafata din sticla, noroc de banii oferiti de Uniunea Europeneana si cei de la Poporul American, asa cum atentioneaza cateva panouri plasate pe marginea traseului parcurs in vizitele de din raioanele Singerei si Telenesti.
La trei si un sfert ajungem in capitala. Urmare a discutiilor de astazi cu agentii economici, imi vin cateva idei pentru documentul nou de proiect, chiar daca nu am primit nici un raspuns de la BM, ma aprofundez in redactarea textului si includ aspecte care, in viziunea echipei, vor face programul de co-finantare a IMM-lor mai atractiv. Am inclus si sondajul efectuat de echipa de gestiune a programul de granturi in randul beneficiarilor, rezultatele caruia sunt beton pentru argumentarea modificarilor facute la conceptul noului proiect si atragerii de resurse aditionale.
La sfarsitul zilei discut cu colegii din echipa financiar contabila, ieri au parvenit trei solicitari de rambursare a cheltuielilor la programul de co-finantare prin granturi. Ma conving ca toate actele sunt in regula iar procedura a fost urmata intocmai si aprob procesarea platilor in adresa beneficiarilor.
Maine la 15-00 este confirmata sedinta grupului pentru platforma ghiseului unic, iau o parte din materiale, poate le voi citi acasa. A fost o zi lunga, ajunge pe azi.
Vineri
Biroul National de Statistica, in sfârșit, a făcut publice datele recensământului din 2014. Atunci in Moldova eram 2,8 milioane de persoane, iar acum, fara a face un alt recensământ, pot afirma ca suntem mai putini. Am ajuns nivelul populatiei care a fost in anul 1959. 23,2% dintre cei care locuiesc pe teritoriul țării au declarat că limba maternă vorbită este limba română. De menționat că numărul vorbitorilor de limbă română a crescut cu 7% de la recensământul din 2004. Conform BNS, 75 la suta din cetăţenii ţării se considera moldoveni, si doar 7% români – apa la moara unor formatiuni politice.
Ultima zi de martie. Anul acesta perioada sarbatorilor noastre de Pasti a coincis cu cea a catolicilor, ne bucuram nespus si iata de ce. In doua spatamani soseste feciorul in vacanta de Pasti, nevasta a inceput sa faca planuri pentru „oaspetele” scump, ca o mama iubitoare se gandeste cu ce sa-l delecteze, in primul rand, si ce povete sa-i mai dea, ca pe Skype ba conexiunea nu este in regula, ba apar alte probleme. Acum baiatul vine si va sta cu noi tocmai 7 zile, in toata aceasta perioada cel mic va fi umbra lui, vor discuta, chiar daca diferenta e de zece ani intre ei si cel mare ar putea sa-l ignore, dar nu o face și discuta de la egal la egal. E plecat de cinci ani peste hotare, face inginerie cum am facut si eu. Dar nu se compara, m-a depasit, fapt care ma bucura nespus de mult.
In posta electronica - raspunsul sefului echipei BM la viziunea noastra privind metodologia de monitorizare si evaluare a beneficiarilor programului de co-finantare. Fara obiectii (!), doar cateva momente minore de redactare, abordarea noastra este acceptata.
Seara ies in graba din cladirea executivului, intr-o ora mezinul trebuie sa fie la lectia de pian, trebuie sa reusesc sa-l duc. Nu eram cel mai inflacarat adept al acestor ore de muzica, dar el si-a dorit, sotia a fost promotorul si sustinatorul acestei idei, astfel ca intr-o seara m-am pomenit cu un pian „Ucraina” la usa. Acum cand partiturile interpretate de fiu imi alina auzul, imi zic: „Ce bine este ca am ascultat nevasta”.