Afacerea cu peleţi care încălzeşte peste 20 de instituţii din ţară

Poluăm mediul în care trăim, ne intoxicăm cu gazele de eşapament eliminate de automobilele care inundă străzile şi preferăm să dăm foc câmpurilor, pentru a economisi din timp şi să nu ne obosim îngrijind pământul, ca mai apoi să ne plângem că suferim tot mai mult de boli respiratorii, pământul nu mai rodeşte ca altădată şi parcă nici fructele şi legumele nu au acel gust cu care ne-am obşnuit. Toate acestea sunt cauzate de indiferenţa noastră faţă de mediul în care trăim, pământul pe care păşim, aerul pe care-l respirăm şi apa pe care o bem.

Schimbarea începe de la noi şi este timpul să ne îngrijim de viitorul nostru şi al generaţiilor care vin, este de părere Pavel Cersac, care a învăţat să folosească util şi raţional deşeurile. În urmă cu cinci ani, antreprenorul a deschis în satul Bălţata, raionul Criuleni, o fabrică de producere a peleţilor, care în prezent se bucură de mare succes.

Deşeurile – sursă de venit

„Ideea unei afaceri de producere a peleţilor mi-a venit la o expoziţie internaţională, unde am văzut cum biomasa se transformă în biocombustibil. Nişte suedezi mi-au arătat cum pot fi folosite deşeurile vegetale pentru producerea peleţilor. M-au inspirat şi m-am gândit că vreau să fac asta şi în R. Moldova”, povesteşte antreprenorul.

Acesta recunoaşte că începutul a fost destul de greu, pentru că avea nevoie de mulţi bani ca să închirieze o încăpere şi să cumpere tehnica necesară. „Am luat un credit de la bancă, bani din care am cumpărat tehnică modernă din Lituania, am angajat doi tineri şi am început afacerea. Desigur, la început ne era mai greu, pentru că nu ştiam prea bine etapele de producţie, dar, documentându-ne, lucrând şi încercând, am învăţat”, relatează omul de afaceri. Potrivit lui, zilnic, la întreprindere sunt produse circa patru tone de peleţi.

Doi lei pentru deşeuri

Peleţii sunt resturi lemnoase, deshidratate şi puternic comprimate, utilizate drept combustibil pentru încălzirea locuinţelor. Peleţii sunt obţinuţi prin mărunţirea materiei prime, deşeurilor (biomasa) în particule, uscarea lor şi introducerea în tambure rotative prevăzute cu orificii pe toată circumferinţa, unde, datorită unei forţe de compresiune, se formează un produs aglomerat de formă cilindrică cu dimensiuni mici.

Peleţii produşi la fabrica lui Pavel Cersac sunt din coji de floarea soarelui, coji de nucă şi rumeguş de lemn. „Materia primă o cumpăr de la fabricile din raion. Dacă înainte oamenii mă rugau să vin să iau aceste deşeuri, pe care le aruncau, acum, când mai multe întreprinderi se ocupă de producerea peleţilor, directorii întreprinderilor pot cere chiar şi doi lei pentru un kilogram de coji sau rumeguş”, se plânge antreprenorul. El susţine că cei mai buni peleţi sunt cei produşi din rumeguş de lemn şi coajă de nucă, însă „peleţii pot fi făcuţi absolut din orice deşeu vegetal”, explică bărbatul.

Pentru a face faţă cererii, antreprenorul planifică să sădească plante energetice, care îi vor asigura materia primă de calitate. „Vreau să am materie primă mai calitativă şi să nu depind de nimeni”, explică acesta.

Încălzirea cu biomasă

Întreprinderea lui Pavel asigură cu peleţi peste 20 de instituţii: şcoli, grădiniţe şi primării. „Majoritatea instituţiilor cărora le vindem peleţi sunt din localităţile din apropiere, pentru a economisi mai mult pentru transportare”, adaugă omul de afaceri.

În urmă cu trei ani, Pavel Cersac a început să vândă peleţi şi gimnaziului din sat, care a trecut de la încălzirea cu gaz la cea cu biomasă, după ce a beneficiat de fonduri europene pentru procurarea şi instalarea unei centrale termice. „În fiecare sezon le vând circa 40 de tone de peleţi”, calculează Pavel.

La gimnaziul din satul Bălţata învaţă peste 160 de copii. „Până în anul 2014 încălzeam şcoala cu gaz natural, însă cheltuielile erau prea mari şi în clase era frig. Când afară era ger, făceam doar câteva lecţii, pentru că era imposibil să stai. În 2014 am primit această centrală termică ce funcţionează pe bază de biomasă. Deja de trei ani trăim ca în rai. Ne este cald şi bine şi economisim mai mulţi bani, pe care putem să-i folosim pentru reparaţiile necesare. În plus, avem siguranţa că nu vor fi întrerupte livrările de combustibil, pentru că acesta este produs chiar la noi în sat”, zice directoarea şcolii, Galina Todoriuc.

„Ne propunem să trecem la încălzirea pe biomasă şi alte instituţii publice din sat: primăria, grădiniţa, casa de cultură. E important să investim în proiecte de dezvoltare sustenabilă a comunităţii pentru a asigura un viitor sigur şi curat generaţiilor următoare, mai ales că avem un producător de peleţi chiar aici, în Bălţata”, ne spune cu mândrie Olga Coronciuc, primara satului.

Proiectul „Energie şi Biomasă” este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Bugetul pentru etapa a doua a proiectului (2015-2017) este de de 9,41 milioane de euro, acordaţi de Uniunea Europeană.