Ambasadorul Mihai Gribincea: Problema unirii Basarabiei cu România e foarte politizată, atât pe o parte, cât și alta a Prutului

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, a precizat, luni, că problema unirii Basarabiei cu România este foarte politizată, atât pe o parte, cât și alta a Prutului, în contextul în care Basarabia anului 1918 a dispărut ca entitate politico-juridică, scrie Agerpres.

Declaraţia a fost făcută în cadrul mesei rotunde “România și Republica Moldova în contextul Centenarului” organizată de Departamentul Centenar din cadrul Guvernului României.

“Vorbim de o entitate politico-juridică care în prezent nu mai există. Basarabia anului 1918 în prezent nu mai există, pentru că de fapt, ca entitate politică, a dispărut — aș spune eu — în anul 1944, august, când trupele sovietice au ocupat pentru a doua oară Basarabia. Republica Moldova nu este Basarabia de atunci. S-a subliniat faptul că în urma implementării pactului Molotov — Ribbentrop, când Basarabia a fost ocupată, în urma unor legi interne, în special a decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 4 noiembrie, frontierele Basarabiei au fost modificate”, a menţionat ambasadorul.

Mihai Gribincea a subliniat că acea entitate politică care a fost până la anul 1918 a fost lichidată pentru că județul Hotin și județele Ismail și Cetatea Albă au fost transferate la Ucraina, iar în urma acelui decret Basarabia “a fost decapitată și în același timp i s-au amputat picioarele, ieșirea la mare”.

Totodată, diplomatul a adăugat că în prezent Republica Moldova reprezintă o altă entitate politică, iar înțelegerea acestui fapt este importantă pentru a surprinde complexitatea situației.

“Este important să înțelegem acest lucru, pentru a înțelege complexitatea care este astăzi în Republica Moldova, și anume că pe teritoriul Republicii Moldova avem o armată rusă, dislocată în Transnistria, avem un regim separatist, avem o autonomie găgăuză. Și apropo, foarte puțini știu sau menționează acest lucru că în statutul acestei autonomii găgăuze există un articol care prevede că în cazul în care Republica Moldova își schimbă statutul — de fapt, se are în vedere o posibilă unire a Republicii Moldova cu România — această autonomie are dreptul la autodeterminare. Vorbesc despre toate aceste lucruri pentru a sublinia necesitatea înțelegerii complexității situației în care se află Republica Moldova în prezent”, a adăugat Mihai Gribincea.

Reamintim că preşedintele Igor Dodon a anunţat pe 10 ianuarie că va cere Guvernului revocarea ambasadorului Republicii Moldova de la Bucureşti Mihai Gribincea și înlocuirea lui cu o persoană „care înțelege mai bine atât competențele diplomatice, cât și interesele statului Republica Moldova”.

Anunţul a fost făcut după ce diplomatul a declarat la postul de televiziune Digi24 că, potrivit experţilor în domeniu, şansele ca decretul lui Igor Dodon privind retragerea cetăţeniei lui Traian Băsescu să fie considerat anticonstituţional sunt foarte mari.

La rândul său, premierul Pavel Filip a anunţat pe 16 ianuarie, că a primit demersul prezidenţial privind revocarea ambasadorului Mihai Gribincea, dar că nu va da curs acestei solicitări.

Foto: Romania-actualitati.ro

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.