În cursul după-amiezii, el va fi primit la Palatul Bellevue — reşedinţa oficială de la Berlin a preşedintelui Germaniei — cu onoruri militare.

La începutul acestui an, politicianul social-democrat în vârstă de 61 de ani a fost înlocuit în postul de ministru de externe de către vicecancelarul Sigmar Gabriel. Frank-Walter Steinmeier este cunoscut pentru poziţia sa de şef al cancelariei în mandatul cancelarului Gerhard Schroder, la finalul anilor '90, dar şi pentru rolul său în adoptarea pachetului de reforme economice din 2003.

În primul său discurs în calitate de preşedinte, Steinmeier i-a cerut preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan să 'respecte statul de drept şi libertatea presei şi a jurnaliştilor'.

''Modul în care privim acum Turcia este caracterizat de îngrijorare, de faptul că tot ceea ce s-a construit în ani şi decenii se prăbuşeşte. Preşedinte Erdogan, periclitezi tot ceea ce tu şi alţii aţi construit'', a spus noul şef al statului german. El a adăugat că va saluta orice 'indicii credibile' ale detensionării situaţiei.

''Dar puneţi capăt comparaţiilor cu nazismul! Nu tăiaţi relaţiile cu acei oameni care doresc un parteneriat cu Turcia! Respectaţi statul de drept şi libertatea presei şi a jurnaliştilor! Şi eliberaţi-l pe Deniz Yucel!'', a declarat Steinmeier adresându-se preşedintelui turc.

Relaţiile dintre Turcia şi mai multe ţări vest-europene s-au deteriorat în ultimele săptămâni, Ankara comparând de mai multe ori cu metodele 'naziste' refuzul unor state, în special Germania şi Olanda, de a le permite unor miniştri turci să participe pe teritoriul lor la mitinguri în favoarea referendumului din 16 aprilie din Turcia privind întărirea prerogativelor preşedintelui ţării.

Berlinul a calificat luni drept 'inacceptabile' acuzaţiile formulate în ajun de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care a afirmat că şefa executivului german 'aplică practici naziste' contra etnicilor turci din Germania şi a oficialilor turci. Ankara mai acuzase Germania, la începutul lunii martie, că a recurs la practici 'naziste' atunci când a împiedicat desfăşurarea mitingurilor electorale pro-referendum şi când a refuzat participarea unor oficiali turci, provocând reacţii critice la Berlin, Bruxelles, Paris şi Haga.