Adevărul despre fobia lui Dodon
Deschiderea Oficiului de Legătură NATO în R. Moldova a aprins imaginaţia unor politicieni de la Chișinău, președintele Igor Dodon fiind cel mai înverșunat contestatar. Șeful statului a declarat, printre altele, că deschiderea Oficiului va duce la blocarea rezolvării conflictului transnistrean. Ce nu spune însă Dodon e că Biroul NATO de la Chișinău, care ar urma să fie inaugurat în luna iunie 2017, nu este decât o misiune diplomatică, non-militară, care va avea rolul de a facilita proiectele comune pe care R. Moldova deja le are cu Organizaţia Nord-Atlantică, proiecte care sunt și vor fi implementate, atenţie, doar la solicitarea expresă a autorităţilor R. Moldova.
La 9 decembrie 2016, Parlamentul R. Moldova a examinat și ratificat, în mod prioritar, cu votul a 59 de deputaţi din alianţa de guvernare, Acordul dintre ţara noastră şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) privind crearea Oficiului de Legătură NATO în R. Moldova. La scurt timp, documentul a fost promulgat de președintele Nicolae Timofti. Acordul privind deschiderea Oficiului de legătură NATO la Chișinău a fost semnat de premierul Pavel Filip și secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la 29 noiembrie 2016, la Bruxelles, ca urmare a unui demers, semnat în luna iulie 2016 de către președintele de atunci, Nicolae Timofti.
Ce (nu) spune președintele
La scurt timp însă, în funcţia de șef de stat a fost învestit Igor Dodon, politician care s-a declarat, vehement, împotriva deschiderii Oficiului de Legătură NATO la Chișinău. „Eu consider că este o greșeală deschiderea oficiului NATO la Chișinău. Acest lucru nu va duce la îmbunătăţirea procesului de negociere în rezolvarea unor probleme extrem de importante pentru noi, precum problema transnistreană. O să-l deschideţi anul acesta, la anul o să-l închidem”, a declarat șeful statului, referindu-se la faptul că, după alegerile parlamentare din 2018, socialiștii ar putea veni la guvernare, iar acordul din R. Moldova și NATO – denunţat.
În retorica sa, președintele Igor Dodon uită însă să menţioneze mai multe lucruri importante despre „mitul” NATO. Organizaţia Nord-Atlantică, percepută de mulţi drept o organizaţie exclusiv militară, are sute de proiecte cu menire civilă. De unele dintre ele, cum ar fi proiectul de eliminare a pesticidelor inutilizabile și interzise, R. Moldova a beneficiat deja. Totodată, președintele nu menţionează că Oficii de legătură NATO similare cu cel de la Chișinău au fost înfiinţate și există în mai multe state non-NATO din lume, inclusiv în Ucraina, acolo unde Biroul a fost deschis în 1999, în Georgia, unde Biroul a fost deschis în 2010, în 5 state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Turkmenistan, Tadjikistan și Uzbekistan), deschis în 2013, dar și în Federaţia Rusă, acolo unde Oficiul a fost inaugurat în 2002. Totodată, de o colaborare cu NATO beneficiază și o serie de state europene, care, la fel ca și R. Moldova, promovează o politică de neutralitate: Irlanda, Elveţia, Suedia, Finlanda, Austria sau Serbia, acolo unde un Oficiu de Legătură NATO a fost deschis încă în 2006, chiar dacă sârbii nu-și doresc aderarea la NATO.
„NATO nu face nimic unilateral”
Oficiul de la Chișinău al NATO, care ar urma să fie inaugurat în luna iunie 2017, va fi condus de lituanianca Kristina Baleisyte, care a gestionat, în 2010, la deschidere, și Oficiul de Legătură NATO din Tbilisi, iar ulterior a deţinut funcţia de șef adjunct al acestui Oficiu. Georgienii, spre deosebire de R. Moldova, ţintesc, de fapt, aderarea la NATO. E un proces care însă durează încă din anii ’90, și care, deși a accelerat în ultimii ani, nu are o finalitate. În 2008, la Summitul NATO de la București, s-a specificat totuși că, „într-o zi, Georgia va deveni membră NATO”. Deși practic trei din patru georgieni își doresc ca ţara lor să ajungă în UE și NATO, negocierile nu sunt deloc ușoare, fapt ce demonstrează că, pentru a ajunge membru NATO, nu e nevoie doar de dorinţă din partea unei ţări, ci și de reforme ample, în mai multe domenii. „Niciodată nu am fost însă mai aproape de NATO ca acum”, o spune deputatul georgian Irakli Biraia, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare din legislativul georgian. Oficialul își exprimă convingerea că aderarea Georgiei la NATO va contribui la rezolvarea problemei teritoriilor ocupate, referindu-se la Osetia de Sud și Abhazia, teritorii georgiene, controlate însă de Rusia, situaţie similară cu regiunea transnistreană din R. Moldova.
William Lahue, actualul șef al Oficiului de Legătură NATO din Georgia, explică faptul că deschiderea unui asemenea birou și la Chișinău reprezintă, de fapt, o oportunitate pentru R. Moldova, dar că relaţiile ţării noastre cu NATO depind aproape în exclusivitate de ce-și doresc autorităţile de la Chișinău. „Aici, în Tbilisi, este un oficiu diplomatic. Suntem acreditaţi ca diplomaţi. Avem pașapoarte diplomatice. În R. Moldova va fi un caz interesant pentru noi. Totodată, va fi nevoie de timp. Depinde de Guvernul vostru ce relaţii vrea cu NATO și ce vrea să obţină. Pentru că NATO nu face nimic unilateral, ci doar la solicitarea ţării în care Alianţa activează. Rușii tot spun că NATO vrea să se extindă. Nu este adevărat. Partenerul singur decide ce vrea să facă și ce relaţii vrea să aibă cu NATO. Da, oricine poate adera la NATO sau poate pretinde la o aderare. NATO are capacitatea de a proteja și acţiona în comun. Dar, ca să fii membru NATO, trebuie să meriţi asta. E o impresie greșită în spaţiul post-sovietic că NATO este de fapt „o ţară” care vrea să se extindă. Nu, NATO e un club”, zice Lahue.
„Transnistria? Ăsta e cadoul?”
William Lahue ne îndeamnă, atunci când vorbim despre geopolitică, să analizăm faptele, nu vorbele. „Eu nu sunt anti-rus. Dar haideţi să ne uităm la fapte. Nu la ce spune Rusia, dar la ce face. Ce a făcut, de exemplu, Rusia pentru R. Moldova? Transnistria? Ăsta e cadoul?”, zice oficialul NATO. „În Rusia, totul e sovietic. Armamentul, mentalitatea… Deschiderea Biroului NATO la Chișinău va informa mai bine cetăţenii R. Moldova despre rolul NATO. Noi, când am venit în Georgia, de exemplu, am încercat să lucrăm cu biserica, în care lumea aici are mai încredere. Am încercat să le explicăm preoţilor ce face NATO. Acum doi ani, preoţi georgieni au fost la NATO, iar când au revenit de acolo, au făcut-o cu alte percepţii despre Alianţă. Acum, majoritatea preoţilor susţin integrarea Georgiei în NATO. La fel și la voi, când se va deschide biroul, va fi nevoie de multă informare. Moldova e însă într-o situaţie diferită, or, biserica georgiană nu este așa apropiată de cea rusă, ba dimpotrivă. Patriarhul Georgiei a spus că biserica rusă e mâna politicii rusești, iar biserica este o armă de propagandă. Asta e realitatea”, precizează Lahue.
În Georgia, există mai multe ONG-uri care promovează și informează despre NATO, prin intermediul mai multor proiecte, susţinute, inclusiv, din fondurile Alianţei. „NATO nu e doar un bloc militar. E un proiect de viitor, unul al valorilor și drepturilor fiecărui cetăţean”, ne asigură Arnold Stepanian, președintele ONG-ului „Multinational Georgia”. NATO nu este doar armată. Zvonul cu sirienii, care a făcut furori printre moldoveni în campania electorală de anul trecut, a ajuns, recent, și în Georgia. „Aici s-a spus că georgienii au obţinut regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, dar în schimb, va trebui să permitem deschiderea de tabere pentru refugiaţi sirieni pe teritoriul ţării noastre. Este un fals, propagandă, iar NATO are proiecte pentru a informa și a denunţa aceste falsuri”, explică și Giorgi Muckaidze, expert la Consiliul Atlantic din Georgia. „Rusia vine cu falsuri și mituri despre UE și NATO pentru că interesul ei e ca ţările din vecinătate să fie slabe. Ea nu vrea să ajungem în UE și NATO, adică spre civilizaţie, pentru că asta ar însemna drepturi respectate și o ţară mai puternică”, precizează expertul georgian.
