Alegerile parlamentare din Olanda s-au încheiat cu victoria partidului premierului Mark Rutte, însă mai important a fost că populistul Geert Wilders nu a reușit să câștige scrutinul. Astfel, majoritatea Europei a răsuflat ușurată.
Asta au făcut și adversarii populistei Marine Le Pen, liderul Frontului Național francez și candidat la alegerile prezidențiale din acest an, după ce aliatul ei, Wilders, a obținut mai puține locuri în Parlament decât se aștepta.
Analiștii avertizează însă că nu trebuie să ne bazăm prea mult pe rezultatul alegerilor olandeze, înaintea celor din Franța, unde se anunța o cursă prezidențială foarte strânsă, scrie agenția Reuters.
Aceștia susțin că, spre deosebire de Geert Wilders, campania lui Le Pen în Franța este mai bine plănuită și are țintele precise, în timp ce conflictul diplomatic major dintre guvernele Olandei și Turciei a dat un impuls neașteptat prim-ministrului Mark Rutte.
Victoria celui din urmă în față lui Wilders-un antiimigrant și eurosceptic-i-a încântat pe liderii Uniunii Europene și pe alții îngrijorați în legătură cu creșterea populismului în blocul european, după șocul votului privind Brexit, de anul trecut.
Printre aceștia se număra și contracandidații lui Le Pen la alegerile prezidențiale, care au salutat rezultatul din Olanda, inclusiv principalul adversar al liderului Frontului Național, independentul Emmanuel Macron. Potrivit sondajelor, fostul ministru al Economiei, în vârstă de 39 de ani, va ajunge cu Le Pen în turul al doilea, unde o va învinge.
Conservatorul Francois Fillon, fost premier care este implicat într-un scandal de corupție și care se află în sondaje după Le Pen și Macron, deși a fost principal favorit, a spus că rezultatul din Olanda a evidențiat că sondajele au erori.
„Ni s-a spus tuturor că acesta va fi un triumf pentru extrema dreaptă. Și încă o dată rezultatul arată că partidele politice de centru și de dreapta sunt cel mai bun bastion împotriva populismului și extremismului”, subliniază Fillon.
De asemenea, și președintele socialist al Franței, Francois Hollande, s-a referit la o „victorie clară împotriva extremismului”.
Le Pen și Wilders au apărut într-o serie de selfie-uri în care zâmbesc, în luna ianuarie, când s-au întâlnit cu alți politicieni de extremă dreaptă, care speră că sentimentul crescut antisistem din Europa să îi ridice la vot.
După votul din Olanda, euro a crescut, iar analiștii din industria bancară și din cea a investițiilor, unde mulți o văd pe Le Pen drept un mare pericol din cauza planurilor ei de a renunță la moneda unică europeană și probabil și la Uniunea Europeană, au prins curaj.
Anna Stupnytska, economist la Fidelity Internațional, este de părere că, indiferent cât de mare va fi semnalul trimis în Franța după votul din Olanda, prezența mare la urne și îndreptarea alegătorilor către centru arată rău pentru Marine Le Pen.
„Structura alegerilor prezidențiale din Franța creează de asemenea obstacole adiționale pentru orice victorie pentru extremă dreaptă în Franța. Prin urmare, rezultatul olandez poate fi ținut minte drept punctul de cotitura în popularitatea populismului pentru anul 2017″, mai susține economistul.
Partidul lui Wilders a obținut locul al doilea în alegeri, cu 20 de mandate de parlamentar, și nu are nicio șansaăde a se alătura coaliției de guvernământ, rivalii politici excluzând o asemenea variantă.
Secretarul general al Frontului Național, Nicolas Bay, a văzut însă partea bună a rezultatului obținut de partidul lui Wilders, spunând că numărul mai ridicat de mandate câștigate la aceste alegeri, față de ultimul scrutin (20 față de 15), reprezintă „o victorie parțială, chiar dacă nu finală”.
Mabel Berezin, profesor de sociologie la Universitatea Cornell, din Statele Unite, a spus că alegerile din Franța ar urma să fie, chiar și după cele din Olanda, testul cheie al puterii antisistem din Europa și este de părere că toate privirile ar trebui să fie îndreptate către tentativa lui Marine Le Pen de a ajunge președinte în Hexagon.
Sondajele arată că până la trei sferturi dintre susținătorii lui Le Pen sunt deja absolut siguri că o vor vota la prezidențiale. În cazul lui Macron, această proporție este mai aproape de jumătate.