Karasin a plecat. Noi ce facem?
Krasnoselski, potrivit unei informații TASS, îi cerea acum o săptămână ambasadorului F. Muchametșin sprijinul Rusiei în relațiile Tiraspolului cu Chișinăul și Kievul. „Dacă planurile R. Moldova și Ucrainei… vor fi implementate, vor veni timpuri grele pentru noi, așa că ne-ar plăcea să cunoaștem poziția Rusiei
Am trecut printr-o săptămână cu scandal, un scandal diplomatic mai rar între Chișinău și Moscova, pe care Externele ruse l-au calificat ca fără precedent în relațiile ruso-moldovenești și pe care presa s-a grăbit să-l prezinte drept „începutul unui război rece” între cele două capitale. Amintim că, vinerea trecută, președintele Parlamentului, Andrian Candu, și prim-ministrul Pavel Filip s-au întâlnit și i-au înmânat ambasadorului Rusiei în R. Moldova, Farit Muchametşin, o notă oficială, prin care și-au exprimat dezacordul vizavi de modul abuziv în care ar fi tratați și riscurile la care ar fi supuși oficialii moldoveni la intrarea în Rusia. Reproșul era adresat serviciilor speciale ruse. Candu și Filip i-au solicitat ambasadorului să ”transmită nota către conducerea Federației Ruse”, pentru a se ”interveni imediat în stoparea abuzurilor”, iar până la iepuizarea cazului, au precizat ei, ”oficialilor moldoveni li se va cere să se abțină de la deplasări în Federația Rusă”. Caz grav. Seamănă a precondiție de încetare a raporturilor diplomatice. Nu se știe cine sunt oficialii ”abuzați” și când și în ce misiuni au mers aceștia în Rusia, oficiale sau private. Dacă au mers în interes de stat (cine, când, unde, că în presă nu a fost semnalat până acum niciun caz de abuz) este una, dar dacă au plecat în interese private de afaceri ”curat murdare”, pentru a pune la cale noi scheme de spălare de bani (după cum s-a mai întâmplat), și au vrut să profite de statutul lor oficial, iar serviciile ruse i-au prins cu fofârlica, este altceva. Dar, oricum, faptul rămâne fapt. ”Nota” a provocat rumoare nu doar la Moscova, ci și la Chișinău. ”Nu cunosc, nu am auzit despre niciun caz de abuz… Este o provocare, care va duce la înrăutățirea relațiilor diplomatice dintre Chișinău și Moscova”, a fost reacția imediată a lui Ig. Dodon, iar colegii săi din parlament – socialiștii, au cerut audierea conducerii Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) pe marginea Notei. S-a convenit că audierile vor avea loc, dar într-o altă ședință de parlament și cu o participate mai largă decât a MAEIE. Curioasă replica liderului PCRM, V. Voronin, care consideră că Nota a fost emisă în pripă și că în substraturile ei problema ar fi mult mai serioasă. „Ați descoperit numai vârful aisbergului. Ceea ce e mai jos e mult mai periculos. Intrați în contact cu serviciile ruse și vedeți ce se află sub acest aisberg”, a recomandat Voronin, sugerând că acolo ar putea fi un pericol „nu numai pentru cetățenii R. Moldova”. Dacă parlamentul nu va renunța, între timp, la audieri (din rațiuni de ”taină de stat”), s-ar putea să aflăm lucruri curioase pe relația cu Rusia.
La 3 zile de la Notă, la Chișinău și-a făcut prezența, într-o vizită de lucru, viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, unul dintre emisarii lui Putin pentru problema transnistreană. Nu Nota, însă, l-a adus la Chișinău (ce e pentru Rusia o Notă, când ea trece pod peste tratate internaționale?) și nici invitația în vizită nu i-a fost făcută din partea Chișinăului. Vizita i-a fost solicitată de șeful enclavei separatiste de la Tiraspol, V. Krasnoselski, iar subiectul-cheie al vizitei a fost „situația politicii externe în jurul regiunii transnistrene”, după cum a formulat-o același Krasnoselski. Tiraspolul este alarmat de planurile Kievului de a instala, împreună cu Chișinăul, puncte comune de control pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, ceea ce în variantă ucraineană ar însemna ”blocadă” pentru Transnistria, așa după cum s-a procedat și în cazul Donbasului. O inițiativă în acest sens a fost lansată în Rada Supremă a Ucrainei de către Igor Guz, vicepreședintele Comisiei pentru Relații Internaționale. În opinia lui Guz, blocada este ”o pârghie pentru presiuni asupra Tiraspolului și Rusiei de a renunța la politicile sale expansioniste”. Conștient de ce ar putea urma, Krasnoselski, potrivit unei informații TASS, îi cerea acum o săptămână ambasadorului rus la Chișinău, F. Muchametșin, sprijinul Rusiei în relațiile Tiraspolului cu Chișinăul, dar și cu Kievul. ”Dacă planurile R. Moldova și Ucrainei vor fi implementate, vor veni timpuri grele pentru noi, așa că ne-ar plăcea să cunoaștem poziția Rusiei”, s-a plâns Krasnoselski lui Muchametșin, iar Muchametșin – Moscovei. De aici și vizita lui Karasin în Moldova. Viceministrul rus a fost la Tiraspol, s-a întânit ”prietenește” cu Ig. Dodon, a mers la Ministerul de Externe și la Oficiul OSCE în Moldova. Mari declarații în urma acestei vizite nu a făcut, iar din ceea ce au declarat presei vicepremierul pentru Reintegrare, Gh. Balan, și V. Ignatiev (reprezentantul politic al Tiraspolului) reiese că părțile au rămas pe poziții. Tiraspolul (Moscova) nu este dispus să cedeze controlul frontierei cu Ucraina Chișinăului. Și rațiunile nu sunt atât de ordin economic sau umanitar, după cum se speculează, cât militar, fapt pe care Kievul l-a semnalat de mai multe ori, în special după intrarea Rusiei în Donbas. Pentru Ucraina Transnistria este un potențial agresor militar și această agresiune poate interveni în orice moment în care Moscova va decide ocuparea Odesei. O spun experții ucraineni. Iar ocuparea Odesei ar însemna pentru R. Moldova, în mod inevitabil, transnistrizarea Găgăuziei și Taracliei. Planurile nu sunt noi. Referendumurile sunt de mult gata. Rămâne să fie puși în acțiune ”omuleții verzi”. De aici și insistența Kievului pe o cooperare transfrontalieră cu R. Moldova pe segmentul transnistrean, ca zonă de risc sporit. Va merge Chișinăul înainte? Va da înapoi? Ce promisiuni i s-au făcut lui Karasin? Așa sau altfel, Kievul nu e pus pe cedare. ”În cazul în care Rusia va face presiuni asupra Chișinăului ca să-și retragă posturile vamale pe segmentul transnistrean, Ucraina va fi nevoită să închidă toate punctele de trecere unde vor lipsi polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali moldoveni”. Este declarația Irinei Friz, președintele subcomitetului din Comisia pentru securitate națională și apărare din Rada de la Kiev. Pe 17 și 18 martie Dodon pleacă în a 3-a sa vizită în Rusia. Curios, ce va urma?
