Stabilite acum 25 de ani, relaţiile diplomatice dintrre Republica Moldova şi Republica Franceză permit cooperarea bilaterală în diverse domenii. Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Repuiblicii Moldova la Paris, Lilian MORARU, se referă la unele repere ale acestei colaborări.
Domnule ambasador, cum a evoluat cooperarea bilaterală între Republica Moldova şi Republica Franceză în aceşti 25 de ani de când au fost stabilite relaţiile diplomatice ?
Într-adevăr, la 11 martie curent, am sărbătorit un sfert de veac de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Moldova și Franţa. De-a lungul celor 25 de ani, cooperarea bilaterală, atât la nivel politic şi economic, cât şi la nivel cultural şi ştiinţific, a cunoscut o dezvoltare semnificativă, fondată pe afinităţi culturale şi lingvistice profunde. În această perioadă, între ţările noastre au fost semnate 14 tratate care au pus temelia unei cooperări fructuoase în diverse domenii.
De menţionat că Franţa a fost printre primele state care au recunoscut Independenţa Republicii Moldova. Una din primele vizite ale primului preşedinte moldovean, Mircea Snegur, a avut loc la Paris, în ianuarie 1993, cu această ocazie fiind semnat tratatul de bază între cele două state – Tratatul de înţelegere, prietenie şi cooperare între Republica Moldova şi Republica Franceză. La rândul său, preşedintele francez, Jacques Chirac, a fost unul din primii lideri occidentali care ne-a vizitat ţara, în septembrie 1998.
Franţa a fost întotdeauna alături de Republica Moldova, dimensiunile cheie care ne-au legat destinele fiind Francofonia şi Europa. Francezii au o simpatie deosebită faţă de ţara noastră, unde tradiţia francofonă a fost mereu puternică. Chiar şi actualmente, deşi numărul respectiv a scăzut în comparație cu începutul anilor 90, statisticile indică faptul că 50% din elevii moldoveni optează pentru limba franceză ca primă limbă străină, acest lucru fiind unic în regiunea în care se află Republica Moldova, fapt ce ne conferă statutul de cel mai francofon și francofil stat din Europa Centrală și Orientală.
Pe dimensiunea europeană, aş menţiona rolul Franţei la constituirea şi funcţionarea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, pe care îl co-prezidează împreună cu România. Statul francez pune la dispoziţia Republicii Moldova expertiza necesară pentru a ne ajuta să implementăm cu succes reformele demarate, fiind plenar angajat în politica de asistenţă pentru dezvoltare a Uniunii Europene. Cam săptămânal au loc diverse seminare, vizite de studiu, alte acţiuni în cadrul unor proiecte de cooperare bilaterală, în beneficiul administraţiei şi societăţii civile din ţara noastră.
Cu gândul mereu spre viitor, împărtășind valori comune, sunt sigur că şi următorii ani de relații bilaterale vor fi caracterizați de aceeași temeinică prietenie.
Investitorii străini, de regulă, discută problemele pe care le au privind mediul de afaceri nu doar cu autorităţile, dar si cu Ambasada. În perioada aflării la Paris v-aţi întâlnit cu oameni de afaceri francezi ? Sunt interesaţi de Republica Moldova ?
Evident că în perioada aflării la Paris m-am întâlnit cu oameni de afaceri, atât în cadrul unor prezentări economice privind oportunităţile investiţionale existente în Republica Moldova, cât şi în cadrul unor întrevederi bilaterale. Aceştia sunt interesaţi de Republica Moldova, o dovadă a acestui fapt fiind şi prezenţa economică însemnată a Franţei în ţara noastră. Investiţiile franceze în economia Republicii Moldova sunt considerabile şi de lungă durată, neavând probleme majore cu autorităţile din ţară. În acest sens, drept exemple de succes, am putea evoca activitatea unor astfel de companii precum Orange, Lafarge, Societe Generale, Lactalis sau Pentalog. Purtăm discuţii şi cu alţi potenţiali investitori, pentru moment fiind prematur să fac public denumirile companiilor respective.
Deşi avem un acord bilateral privind încurajarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, intrat în vigoare în noiembrie 1999, ne dorim să consolidăm baza juridică moldo-franceză în materie economică. Astfel, pledăm pentru semnarea Convenţiei fiscale între cele două state, fapt ce ar facilita noile investiţii în economia moldovenească. Acest acord, care se referă la evitarea dublei impuneri şi la prevenirea evaziunii fiscale, este multaşteptat, în special de comunitatea oamenilor de afaceri francezi din Republica Moldova. Ţara noastră a îndeplinit cerinţele înaintate de către partea franceză pentru încheierea acestui tratat, fiind în aşteptarea comunicării unei perioade pentru lansarea negocierilor corespunzătoare.
Printre avantajele economice ale Republicii Moldova, oamenii de afaceri francezi menționează reţeaua de acorduri de comerţ liber cu diverse spaţii geo-economice, amplasarea geografică şi distanţa relativ mică de tradiţionalele pieţe de desfacere pentru produsele franceze, existenţa unei legislaţii naţionale armonizate cu legislaţia UE care le este cunoscută, reguli fiscale avantajoase, inclusiv ce vizează funcţionarea zonelor economice libere. Un alt atu ţine de existenţa resurselor umane bine instruite, deşi, în ultimul timp, în legătură cu plecarea moldovenilor din ţară, companiile franceze întâmpină anumite dificultăţi la recrutarea specialiştilor.
Franța este una din destinațiile de top ale tinerilor moldoveni plecați la studii universitare. Care ar fi motivul ?
Într-adevăr, Franța reprezintă, la ora actuală, a 4-a destinație a elevilor din țara noastră ce își doresc continuarea formării lor universitare peste hotare, după România, Rusia și Italia. Conform datelor oficiale, în prezent, pe teritoriul francez își fac studiile circa 1500 de moldoveni. Suntem însă conștienți că această cifră este departe de a reflecta situația reală, în contextul în care marea majoritate a elevilor din Republica Moldova aleg să își continue studiile în Franța în baza unei alte cetăţenii, de regulă cea românească, care le oferă anumite avantaje, inclusiv, de ordin economic şi social. În ceea ce privește motivația ce îi determină pe ținerii noștri să opteze pentru Franța, aș puncta trei elemente: (i) calitatea studiilor, care este una mondial recunoscută, diploma obținută în Franța fiind un atu incontestabil în CV-ul oricărui absolvent, (ii) gratuitatea învățământului francez, înscrierea la facultate făcându-se contra unei sume foarte modice, (iii) afinitatea francofonă care ne definește și explică în mare parte alegerea respectivă. Totodată, Franța este și o destinație atractivă din punct de vedere al patrimoniului cultural.
Mai multe localități din Republica Moldova sunt înfrățite cu unele din Franța. Ce presupune această colaborare și cât este de eficientă ?
La oră actuală, avem o lista întreagă de localități moldovenești care au lansat proiecte de cooperare cu localități din Franța. Aș numi câteva dintre ele : Călărași și Villefranche-sur-Saone, Cahul și Port-sur-Saone, Hadarauti și Verneuil-sur-Vienne, Ungheni și Andrézieux-Bouthéon, Chișinău și Grenoble. Majoritatea colaborărilor în cauză au drept reper oportunități importante în materie de mobilitate, cooperare socio-culturală, schimb de experiență, dezvoltare durabilă. Bunăoară, cooperarea dintre Călărași și Villefranche-sur-Saone, care și-a marcat anul trecut 40 de ani de existență și 20 de ani de înfrățire oficială, s-a materializat de-a lungul acestor decenii prin schimburi de trupe de artiști, grupuri de elevi, fermieri și agricultori, dar și prin dotarea cu carte francofonă a bibliotecii publice din Călărași, a implementării unor proiecte ce ține de instalarea unei stații de epurare pentru liceul comunei Dereneu din r. Calaraşi, organizarea taberelor de vară pentru cei mai buni elevi din raionul respectiv etc.
Am convingerea că acest tip de parteneriat este din cele mai pertinente și constructive, care aduce numeroase beneficii pentru comunitățile în cauză și de aceea am plasat pe agenda activităților Ambasadei drept prioritate stimularea și încurajarea noilor legături dintre localitățile moldovenești și cele franceze. În acest sens, am pus bazele unei viitoare cooperări între or. Nisporeni și orășelul Dreux, între satul Ulmu și localitatea Guipry-Messac.
Francofonia se asociază, în primul rând cu Franţa. Dat fiind faptul că suntem în preajma Zilei Francofoniei, 20 martie, am să vă rog să vă referiţi la oportunităţile pe care Francofonia le oferă Republicii Moldova ?
Cred că nu ar fi tocmai corect să asociem Francofonia doar cu Franța, în contextul în care familia francofonă numără, la ora actuală, 84 de state și guverne membre. De-a lungul celor peste două decenii de cooperare oficializată pe care o avem cu Francofonia, relațiile țării noastre cu această structură s-au articulat în jurul valorilor comune pe care le împărtășim și promovăm și, în primul rând, prin prisma pilonului educativ. De altfel, țin să constat cu satisfacție că, în martie 2016 a fost relansat cu succes, după o pauză de 5 ani, programul de susținere a claselor bilingve francofone. Actualmente, astfel de clase funcționează în 8 licee din țară: două în Chișinău și cîte una în Bălți, Soroca, Hâncești, Orhei, Cahul, Ungheni. La nivelul învățământului superior, avem 8 universități membre-titulare și 2 universități membre-asociate ale rețelei Agenției Universitare a Francofoniei care oferă studenților moldoveni multiple oportunități de mobilitate academică, burse internaționale universitare și post-universitare, precum și posibilități în materie de stagii și perfecționări științifice.
Dar Francofonia de astăzi înseamnă nu doar limba franceză, dar şi promovarea multilingvismului, a diversității, a legăturilor culturale între țările membre. Trebuie să conștientizam că Francofonia constituie un adevărat vector de dezvoltare durabilă și de creștere economica pentru țara noastră, datorită piețelor sale de desfacere și a oportunităților pe care le oferă pentru întreprinzătorii moldoveni. Francofonia oferă finanțări pentru lansarea tinerilor în afaceri, încurajează și susține financiar femeile care doresc să își creeze propriile întreprinderi. Cu alte cuvinte, Francofonia declinată la modul prezent constituie cadrul propice pentru a ne promova la scară mondială drept purtători ai excelenței în domeniile în care avem competență recunoscută și aici mă refer la industria ușoară, la cea agro-alimentară sau la tehnologiile informaționale.
Anatol CACIUC
