Olandezii sunt chemaţi la vot, miercuri, pentru a-şi exprima opţiunile în cadrul alegerilor parlamentare, iar rezultatul ar putea reprezenta o mare schimbare pentru ţară, dacă nu chiar şi pentru continent.
Cetăţenii din această ţară nu sunt atât de implicaţi de regulă în procesul lor electoral, însă lucrurile s-au schimbat în ultima perioadă, din cauza creşterii tot mai accentuate a formaţiunii de extremă dreapta a populistului Geert Wilders, a unui conflict bizar cu Guvernul Turciei şi a situaţiei tot mai nesigure din Uniunea Europeană.
Toate acestea au făcut ca oamenii să urmărească votul din acest an cu respiraţia tăiată, scrie The Washington Post.
Cine este Geert Wilders şi ce vrea
Wilders conduce Partidul pentru Libertate (PVV), care se poziţionează antiimigranţi şi este al doilea în preferinţe în sondaje, cu 21,5 la sută, după partidul actualului premier Mark Rutte, VVD, care are circa 25 la sută.
„Wilders este răspunsul olandez pentru Trump, nu? Ar putea fi mai corect să spunem invers: Trump este răspunsul american pentru Wilders”, notează sursa citată.
Politicianul olandez a devenit cunoscut la nivel internaţional ca fiind un critic al imigranţilor şi al islamului, începând cu anul 2004, atunci chiar primind ameninţări cu moartea şi având nevoie de protecţie permanentă din partea poliţiei şi locuind în imobile guvernamentale foarte sigure.
Citește și: Primul mare examen pentru UE în 2017; Ce se va întâmpla cu Olanda?
Este practic singura figură notabilă a partidului său, format în anul 2006, care a devenit o voce destul de puternică la ultimele alegeri din Olanda.
Wilders a ţinut capul de afiş al ziarelor înainte de vot, iar acum face parte dintr-un grup internaţional mai larg, de populişti de dreapta, care i-ar putea include şi pe Trump, Ukip din Marea Britanie, Frontul Naţional din Franţa şi Alternativa pentru Germania.
PVV s-ar putea descurca bine în alegerile de miercuri, poate chiar să câştige cele mai multe voturi, însă cei mai mulţi oameni nu cred că Wilders ar putea fi următorul prim-ministru olandez şi chiar ar putea să nu facă parte din guvern.
Însă, chiar dacă Wilders nu vorbeşte în numele majorităţii cetăţenilor olandezi, sunt încă mulţi care sunt de acord cu viziunile sale privind imigraţia. Şi, deşi apartenenţa la UE nu a fost o temă majoră a acestor alegeri, cu toate că liderul PVV susţine o ieşire a ţării sale din Uniune, sondajele arată că în jur de jumătate dintre cetăţenii ţării ar dori un referendum pe această temă.
Una peste alta, dacă Wilders îşi va îmbunătăţi situaţia din sondaje, va fi un alt şoc pentru elita europeană, arătând că îngrijorările privitoare la imigraţie sunt mai profunde decât se crede. Şi, deşi multe partide au refuzat să lucreze cu el, acestea ar putea să se răzgândească, dacă prezenţa la urne va fi una mare.
Totuşi, o nouă relaţie cu musulmanii, după alegeri?
Candidaţii de extremă dreapta au discreditat deseori islamul, descriindu-i pe musulmani drept străini care nu sunt dispuşi să se integreze în cultura olandeză.
Însă sunt câţiva politicieni de marcă în Olanda care sunt musulmani. Printre ei, primarul din Rotterdam, al doilea oraş ca mărime, Ahmed Aboutaleb, unul dintre cei mai populari politicieni ai ţării, precum şi preşedintele Parlamentului olandez, scrie The New York Times, într-un amplu articol despre alegerile parlamentare olandeze.
Sursa citată notează că alegerile de miercuri vor fi începutul unui an de răfuieli politice în Europa – cursa olandeză are loc înaintea celor din Franța, Germania și posibil Italia. Va fi primul test al nivelului Europei privind toleranța, pe măsură ce partidele populiste au crescut prin atacuri la adresa Uniunii Europene, pe tema imigrației, și au făcut apeluri naționaliste pentru păstrarea culturilor locale.
Și New York Times îl trece în revista pe Geert Wilders, „unul dintre cei mai stridenți politicieni antimusulmani din Europa”, adăugând că nu există niciun dubiu că o prejudecată religioasă este în creștere, ca răspuns atât la recentul aflux de imigranți musulmani, cât și temerilor tot mai mari privind terorismul pe continent.
Ambele subiecte sunt ușor manipulate de politicieni, care promovează ideea că acum sunt atât de multe persoane în Olanda, care nu sunt de rasă albă și nici creștine, încât tradițiile olandeze vor fi pierdute sau uitate.
Sunt 150 de locuri în Parlamentul olandez, astfel că majoritatea simplă se constituie din 76 de parlamentari. Rezultatele votului sunt așteptate pentru joi dimineața, ceea ce înseamnă că miercuri seara la Washington.
În ce privește prezența la urne, la ultimele astfel de alegeri au mers aproape trei sferturi dintre cetățenii cu drept de vot.