A fost dat publicității un raport al Comisiei Europene despre progresele Moldove aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Raportul vorbește despre corupția larg răspândita, dar şi despre demararea unor „reforme cruciale”.
„Republica Moldova a adoptat o serie de reforme, dar trebuie să facă mai mult pentru a-și îndeplini angajamentele pe care și le-a asumat prin acordul de asociere cu Uniunea Europeană”.
Este una din principalele concluzii din raportul Comisiei Europene, care trece în revistă evoluțiile din Moldova de la alegerile din toamna anului 2014 până în prezent.
În raport este salutată începerea de „reforme esenţiale” pentru stabilizarea economică după „masiva fraudă bancară”, dar este deplâns faptul că acei care au comis-o nu au fost aduși în fața justiției. Mediul de afaceri rămâne marcat negativ „de corupția endemică și politicile inconsecvente”, ceea ce afectează climatul investiţional, se constată în raport. „Faptul că interesele economice se concentrează în mâinile unui număr mai mic de persoane generează riscul ca politicile publice să fie influențate de aceste persoane”, se mai arată în document.
Deşi au fost întreprinse la nivel legislativ mai multe măsuri anticorupţie, între care adoptarea unei noi strategii anticorupţie şi reforma sistemului de integritate, corupția rămâne totuşi „larg răspândită”. Este salutată adoptarea reformei procuraturii în 2016. Dar mai e nevoie, se spune în raport, de garantarea independenţei judecătorilor şi de „mai multă transparenţă şi imparţialitate” în procesul de selectare a magistraților şi a procurorilor. „Principiile de integritate şi meritocrație nu sunt întotdeauna respectate”, se mai arată în raport.
O „atenţie sporită” trebuie acordată respectării drepturilor omului, domeniu în care, potrivit raportului, nu se înregistrează „destule progrese”, inclusiv din cauza unor „deficiențe ale sistemului judiciar”. „Ingerința politică observată în sistemul judiciar și în funcționarea autorităților responsabile cu aplicarea legii este o piedică sistemică în calea dezvoltării sociale și economice”, constată raportul. Se deplânge şi faptul că unii judecători şi avocaţi au fost persecutați pentru deciziile lor în dosare de rezonanţă.
La capitolul mass-media raportul menţionează că peisajul mediatic rămâne a fi unul „polarizat” şi marcat de o concentrație a instituţiilor media şi de monopolizarea pieţei publicitare. Se insistă pe adoptarea noului Cod al Audiovizualului care, amintim, de mai multă vreme este amânat.
Se precizează că în perioada pe care o cuprinde raportul UE a oferit Republicii Moldova asistenţă financiară de cel puţin 310 milioane de euro în diverse domenii. Sunt trecute în revistă proiectele finanţate de UE şi să concluzionează că asistenţa financiară a contribuit la crearea de noi locuri de muncă, la creşterea nivelului de viaţă şi la modernizarea administrației. Se mai precizează că o bună parte din finanţări au fost reluate graţie memorandumului semnat de Moldova cu FMI în toamna anului trecut, care „a readus ţara pe calea stabilităţii macro-financiare”.
Raportul subliniază beneficiile colaborării bilaterale şi în domeniul comerțului. „UE și-a consolidat poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova. 63 la sută din exporturile țării se realizează către UE”. Se mai constată că în 2016, Republica Moldova a făcut eforturi semnificative pentru a se alinia la normele și standardele UE.
Politologul Dionis Cenuşă apreciază raportul Comisiei Europene ca fiind unul mai curând moderat:
„Pe alocuri vedem aprecieri pozitive, iar în unele sectoare aprecierile sunt negative. În general, aş spune că este un raport destul de obiectiv, deşi nu este foarte profund. Concluziile ar fi că e nevoie de reforme structurale. Ceea ce ar însemna, pe partea politică, de exemplu, depolitizarea instituţiilor, desfiinţarea monopolurilor în sectorul media, proceduri mai deschise şi transparente la selectarea judecătorilor, finalizarea reformei procuraturii şi multe alte reforme ce ţin de funcţionarea instituţiilor. Reformele care sunt menţionate în acest raport şi cele care vor fi definitivate în agenda de asociere vor fi evaluate pentru concluzii finale în cadrul summitului parteneriatului estic, care va vea loc în a doua jumătate a anului. Noi am avut concluziile Consiliului de asociere din februarie 2016 care au fost o foaie de parcurs foarte importantă pentru a împinge ţara într-o direcţie de stabnilizare şi acum avem raportul dat care indică iarăşi care sunt punctele nevralgice în agenda reformelor pe care autorităţile şi-au asumat-o.”
Raportul este publicat în ajunul convocării Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, reuniunea fiind programata pentru 31 martie. Autoritățile moldovene s-au angajat de altfel sa revizuiască agendei de asociere care va include reforme ce ar urma să fie realizate până în 2019.
