Publicația de limbă rusă newsmaker.md scrie că premierul Pavel Filip a avut o întâlnire cu ambasadorii europeni și cu șeful misiunii diplomatice americane de la Chișinău, la care a discutat despre încercările Rusiei de a obține punerea sub urmărire internațională a liderului PD, Vlad Plahotniuc de către Interpol. Potrivit newsmaker.md, care face referire la surse anonime, întâlnirea a avut loc în data de 9 martie, înainte ca premierul Pavel Filip, alături de alți oficiali moldoveni, să aibă o întrevedere cu ambasadorul Rusiei, căruia i-au transmis o notă prin care conducerea de la Chișinău se adresează autorităților de la Moscova privind „o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor moldoveni”.
Autorii newsmaker.md mai scriu că în cadrul întâlnirii dintre premierul moldovean și diplomații străini, s-a discutat despre sistemul internațional de notoficări al Interpolului. Potrivit sursei citate, anterior, împotriva lui Vlad Plahotniuc, s-ar fi emis două notificări, ceea ce ar însemna că politicianul a fost pus sub urmărire anterior, dar nu se știe dacă acele notificări mai sunt valabile, mai scrie newsmaker.md.
La același subiect, pe tribuna.md, scrie analistul politic Igor Volnițchi într-un editorial intitulat „Partea nevăzută a „războiului diplomatic” moldo-rus”. Autorul a identificat mai multe explicații cu privire la „nota trimisă la Moscova”. Unele dintre ele spun că ar putea fi vorba de o tentativă a guvernării de la Chișinău de a obține mai mult sprijin, inclusiv financiar, din partea statelor occidentale. „O altă explicaţie este că autorităţile de la Chişinău au acţionat cu anticipare, dat fiind faptul că dispuneau de informaţii că autorităţile ruse ar fi pus ochii pe politicieni şi oficiali de nivel înalt din RM şi ar fi urmat să demareze în timpul apropiat unele acţiuni în raport cu aceştia. Înaintând această notă de protest, autorităţile de la Chişinău practic devalorizează posibilele acţiuni de genul celor menţionate mai sus”, mai scrie Igor Volnițchi.
În ultima perioadă tot mai des auzim despre o Europă cu mai multe viteze. O astfel de Europ ar însemna că statele membre nu vor mai fi obligate să participe la unele politici ale uniunii dacă nu-și doresc. Analistul politic Dionis Cenușă scrie pentru Agenția de presă IPN „de ce e nevoie de o Europă cu mai multe viteze”. După părerea lui, extinderea Uniunii Europene nu a fost întocmai eficientă, iar regresele democratice din unele state estice duce „la răspândirea practicilor non-democratice în restul țărilor, inclusiv în cele care formează nucleul Uniunii Europene”. Astfel, „Europa cu mai multe viteze este o decizie necesară într-o situație de o serie de crize suprapuse, când mai multă Europă este imposibilă, iar mai puțină Europă este periculoasă”, mai adaugă Dionis Cenușă. Autorul notează însă că un asemenea scenariu n-ar influența dialogul Uniunii Europene cu Republica Moldova, mai degrabă avansarea acestuia va depinde de „performanțele interne și de propriile decizii politice” de la Chișinău, concluzionează analistul.
Igor Munteanu, directorul Executiv al IDIS „Viitorul”, consideră că proiectul de lege din Duma de Stat al Rusiei, prin care se doreşte ca cetăţenii născuţi în cadrul URSS să poată solicita şi primi mai uşor cetăţenia rusă, este un instrument al Moscovei de a menţine controlul asupra populaţiei din fostele state sovietice. Analistul este citat de portalul adevarul.md, potrivit căruia documentul care ar facilita obținerea cetățeniei Federației Ruse, urmează să fie supus votului în plenul Dumei de Stat. „Şansele ca proiectul de lege să fie votat sunt foarte mari, deoarece acesta a fost propus de către prim-vicepreşedintele Comitetului pentru relaţiile cu CSI şi integrare euroasiatică, Konstantin Zatulinîi, din Partidul Rusia Unită, formaţiune aflată la guvernare”, notează autorii de la Adevărul. Analistul Igor Munteanu crede că „pretenția Rusiei este de a controla nu doar regimurile separatiste din fostele state sovietice, dar și statele independente de pe teritoriul fostei URSS, iar noii cetățeni ruși vor fi drept motiv pentru noi tipuri de politici și armonizări în statele respective”, mai adaugă analistul.
Tribuna.md publică un editorial intitulat „Moldova - în pragul unei noi posibile revoluții politice”. Autorul Dumitru Spătaru scrie că în contextul în care viitorul Uniunii Europene este pus la îndoială de mai multe probleme, printre care criza migranților sau amenințările terorismului mondial, ori alegerile din Germania și cele din Franța, la Chișinău ar putea avea loc o schimbare la față a clasei politice. „Spre exemplu, tot mai multă lume remarcă că Partidul Democrat, care e pilonul coaliției de guvernare, chiar dacă se declară pro-european, tot mai des pune unele „accente moldoveniste”, gen: națiune civică moldovenească sau „Aici, în Moldova”. Probabil, PD înțelege că în decurs de un an va trebui să abandoneze filiera pro-europeană, să facă un pas spre stânga, să îmbrățișeze oficial doctrina moldovenismului, împingând socialiștii tot mai mult spre extrema stângă”, mai notează Dumitru Spătaru. El mai scrie că „dacă acest lucru se va întâmpla, vor sau nu vor, socialiștii și democrații se vor pomeni la același pol politic și vor trebui să decidă: fie găsesc o formulă de conviețuire politică, fie încep o luptă pe viață și pe moarte, miza căreia va fi dominarea unui pol politic.”
