Numărătoare inversă într-un Recensământ penal
La aproape trei ani de la desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2014 (RPL), care a costat bugetul de stat peste 80 de milioane de lei, rezultatele acestuia nu au fost încă făcute publice. Datele atât de necesare pentru elaborarea politicilor sociale şi implementarea reformelor ar putea fi prezentate la 31 martie, după ce Biroul Naţional de Statistică a obţinut acordul deputaţilor de a prelungi termenul-limită de diseminare a datelor. Între timp, experţii presupun că multe cifre nu mai sunt actuale, iar tergiversarea ar putea fi determinată de factorul politic. Cauza penală deschisă în iunie 2016 pe faptul delapidării a circa 2 mln de lei din bugetul BNS nu a fost încă trimisă în judecată şi nicio persoană nu are statut de bănuit sau învinuit.
Legea stabileşte că rezultatele RPL din 2014 urmau să fie făcute publice în termen de 27 de luni de la data efectuării recensământului, însemnând luna iunie 2016. După ce ar fi invocat insuficienţa resurselor financiare, de circa 8 mln de lei, Biroul a solicitat extinderea termenului până în decembrie 2016, iar Comisia Naţională a BNS, prezidată de premierul Pavel Filip şi din care fac parte miniştrii, directorul BNS, primarul de Chişinău şi conducerea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, a aprobat demersul. Promisiunile nu au fost realizate, iar la sfârşitul anului trecut, şeful BNS, Vitalie Valcov, cu aprobarea Guvernului Filip, a cerut deputaţilor anularea termenului-limită, aşa încât data de publicare a rezultatelor finale să fie stabilită de Executiv la propunerea Comisiei Naţionale pentru Recensământ, prezidată tot de Pavel Filip. La 3 martie curent aleşii poporului au acceptat ca publicarea cifrelor să ţină de discreţia miniştrilor.
Este un mit
În timp ce unii deputaţi s-au arătat sceptici faţă de calitatea şi actualitatea datelor recensământului, în şedinţa din 3 martie, Vitalie Valcov a dat asigurări că până la 31 martie rezultatele vor fi făcute publice şi că „e un mit” faptul că acestea sunt „tăinuite”.
Valcov, care conduce BNS din mai 2016, dar care a fost director general adjunct al instituţiei încă din 2010, a declarat că nu cunoaşte să fi existat vreo „comandă” de a stopa publicarea cifrelor, deoarece acestea, pur şi simplu, nu erau pregătite, întrebat fiind despre declaraţiile făcute de Vlad Ţurcanu, fostul purtător de cuvânt al Preşedinţiei. Ţurcanu afirma că „pe lângă faptul că s-a lucrat neprofesionist”, ştie cu siguranţă că „au existat intenţii ale unor oameni influeţi din politica moldovenească de a tăinui realităţile din R. Moldova”, iar scopul lor era de a nu speria investitorii.
Şeful BNS a invocat drept motive ale tergiversării: elaborarea cu întârziere a sistemului informaţional automatizat, angajarea tardivă şi insuficienţa pregătirii temeinice a personalului implicat în realizarea recensământului, ineficienţa campaniei de mediatizare. Totuşi, principala cauză, potrivit lui Vitalie Valcov, este nealocarea la timp şi în volum necesar a resurselor financiare din partea statului, dar şi rata mică a contribuţiilor donatorilor externi. Acesta invocă faptul că, din cele 86 de mil. de lei cheltuite până în prezent, doar 5 mil. de lei au fost finanţate de partenerii externi, pe când la exerciţiile anterioare, aceştia aveau un aport de 35-40% din bugetul recensămintelor.
Valcov susţine că în 2014, banii alocaţi de stat au mers pentru achitarea salariilor celor 13 mii de recenzori şi nu au rămas resurse pentru prelucrare, iar instabilitatea politică şi schimbarea guvernelor în 2015 a făcut imposibilă transferarea banilor. Ulterior, creşterea valutei euro în raport cu leul moldovenesc au făcut ca cele 8 mil. necesare prelucrării să se tranforme în 17 mil. de lei, declară Valcov, care mai explică că cele 4,2 milioane de chestionare au fost introduse manual timp de şase luni şi jumătate de către 200 de operatori.
Cauză penală fără inculpaţi?
În iunie 2016, Procuratura municipiului Chişinău a iniţiat o cauză penală pe faptul delapidării de către conducerea instituţiei, prin intermediul unei scheme infracţionale, între 2013-2016, a 1,8 mil. de lei alocaţi Biroului Naţional de Statistică pentru efectuarea RPL din 2014.
Acuzatorii de stat susţineau că banii au fost cheltuiţi în alte scopuri decât cele destinate: pentru schimbarea ferestrelor, paza interdepartamentală, procurarea utilajului neutilizat şi stocat în depozit, reînnoirea bazei tehnice, genţi sau scanere. Mai mult, procuratura declara că persoane publice din cadrul BNS ar fi acţionat în complicitate cu factorii de decizie ai unei firme şi au încheiat, cu grave abateri de la prevederile legale, cinci contracte de achiziţii publice în valoare totală de 9,2 milioane lei.
Vlad Guzic, procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chişinău în gestiunea căruia s-a aflat iniţial cauza, a declarat că aceasta a fost transferată la Procuratura Anticorupţie, de aceea nu are competenţe de a oferi detalii despre numele persoanelor cu statut de învinuit sau bănuit. La rândul său, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a confirmat că dosarul a ajuns la 27 februarie curent în gestiunea procurorului Ion Geru, respectiv nu cunoaşte încă toate detaliile şi nici dacă există persoane cu statut de învinuit. Viorel Morari precizează că suma prejudiciului se ridică la 2,1 mil. de lei, dosarul este deschis pe faptul delapidării averii străine în proporţii deosebit de mari şi vizează acţiunile angajaţilor BNS, dar nu este vorba despre procesul desfăşurării recensământului.
Totalurile RPL 2014 urmează a fi făcute publice într-o conferinţă publică abia în ultima zi a lunii martie curent, totodată BNS susţine că a început deja să se pregătească pentru runda 2020 de recensământ şi dă asigurări că vor fi utilizate tablete pentru colectarea datelor, care vor permite în regim online introducerea răspunsurilor şi, respectiv, reducerea timpului de prelucrare a rezultatelor.
Viorica Antonov, expertă IDIS Viitorul:
„Toţi aşteaptă aceste date, în special experţii care monitorizează procesele social-economice. Recensământul a fost efectuat haotic şi nu s-au procesat bine toate datele. Presupun că vor fi mulţi indicatori negativi, inclusiv privind forţa de muncă sau satele nepopulate. Multe lucruri nu vor mai fi actuale, deoarece multe strategii au început a fi deja elaborate în baza indicatorilor învechiţi. Dacă la 1 aprilie vom avea rezultatele, probabil, unele documente ar putea fi revizuite. În industrie, în economie se operează cu cifre statistice trimestriale, acolo este mai simplu. Recensământul, în general, prevede să ştim exact câte persoane avem apte de muncă, câte în afara câmpului de muncă, câte persoane sunt concentrate în zonele rurale, unde există cea mai multă populaţie şi de ce acolo. În funcţie de aceste date se decid obiectivele. Strategiile au fost elaborate în baza analizelor unilaterale şi nu se vede tabloul întreg. Nu pun mâna în foc că obiectivele din Strategia de egalitate de gen, Strategia Moldova 2020, formulate în baza unui tablou incomplet, vor putea fi realizate. Cât despre tergiversare, nu este vorba doar de factorul uman, ci mai degrabă de cel politic. Se tergiversează, probabil, pentru că nu sunt prea îmbucurătoare datele finale. Chiar şi aşa, ele trebuie făcute publice, timpul trece, partenerii externi aşteaptă.”
