Pe data de 11 martie 1992 au fost stabilite relaţiile diplomatice între Republica Moldova şi Republica Franceză. Pe parcursul a 25 de ani au avut loc mai multe vizite oficiale reciproce la nivel de şefi de state, prim-miniştri, preşedinţi ai legislativelor. Franţa este o destinaţie de top pentru tinerii moldoveni plecaţi la studii, dar şi o susţinătoare consecventă a parcursului european al ţării noastre. Unele aspecte ale cooperării bilaterale moldo-franceze sunt comentate de Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în Republica Moldova, Pascal VAGOGNE.
Domnule ambasador, care este dinamica cooperării între Republica Franceză şi Republica Moldova în aceşti 25 de ani de când au fost stabilite relaţiile diplomatice ?
Pentru Franța, independența Republicii Moldova a fost o descoperire a unei țări pe care ea o cunoștea puțin, chiar dacă existau schimburi culturale importante și pe care ea o simțea apropiată graţie Francofoniei, care a fost și care este mereu prezentă. Această cooperare s-a axat pe anumite aspecte. Și anume, Francofonia care crează o relație particulară ce se fondează pe cultivarea latinității, pe practicarea limbii franceze, foarte răspândite.
Un alt aspect a fost apropierea de Europa, o alegere pe care moldovenii au făcut-o demult, dar care durează și acum, fapt ce s-a profilat prin semnarea Acordului de Asociere.
Aceste două tematici au fost pentru Franța prioritare în cooperare cu Moldova. Vorbind de apropierea de Europa trebuie să ne referim la cooperarea tehnică. Franța este o țară de referintă pentru Moldova, în ceea ce privește cultura, cooperarea în domeniul reformei administrative, cooperarea în domeniul dezvoltării durabile.
În 1998, când preşedintele Franţei Chirac a venit în Moldova, el a indicat punctele de tangență între Moldova și Franța, spunând – aveți 2 familii – Francofonia și Europa. Dacă este să privim din punctul de vedere al Francofoniei și al Europei, Franța și Moldova aparțin aceleiași familii de țări.
În anul 2010 a fost constituită Camera de Comerţ şi Industrie Franţa- Moldova. Reuşeşte aceasta că contribuie la sporirea schimburilor comercial-economice ?
Franța are o prezență economică importantă în Moldova, dar cu anumite particularități. În regiune, Franța e caracterizată prin investiții importante. Dar sunt şi în ţara Dumneavoastră. Aş menționa compania Orange, care este prezentă oriunde în țară, mai ales în Chișinău, există și Mobiasbanca, și uzina de ciment Lafarge. Până în prezent dorința Franței este de a aduce și investitori, și întreprinderi mici și mijlocii. Astfel, Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova joacă un rol activ în acordarea ajutorului pentru dezvoltarea investițiilor, lucru pe care îl face de mai multă vreme. În 2008 s-a format un grup franco-moldav al oamenilor de afaceri, care s-a transformat în 2010 în Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova. În prezent, face parte dintr-o rețea care există în 115 țări ale lumii, deci este o deschidere spre lume. Camera este foarte activă, ea acordă ajutor potențialilor doritori de a investi în Moldova.
Este o afacere dificilă, deoarece țara a trecut prin mai multe crize, și este foarte greu să faci să vină investitori francezi. Eu aș menționa 2 dificultăți: lipsa garanțiilor juridice, care creează temeri investitorilor francezi, și un lucru recent, plecarea moldovenilor din țară, în căutarea șanselor favorabile, fapt ce creează probleme întreprinderilor care doresc să se stabilească aici și să recruteze resursele umane locale. Un exemplu sunt informaticienii. Există mulți investitori care ar desfășura o activitate în domeniul IT în Moldova, însă ei întâmpină dificultăți pentru a găsi un număr satisfăcător de specialiști. Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova lucrează în prezent pentru semnarea unei convenții fiscale, ceea ce este un eveniment foarte important pentru facilitarea investițiilor. Se așteaptă angajamentul autorităților franceze, din partea moldovenească totul este gata pentru semnare. Autoritățile franceze sunt puțin lente în ceea ce privește procedurile ce țin de mai multe țări, și ambasada oferă asistența ei pentru a obține semnarea rapidă a convenției.
Investitorii străini, de regulă, discută problemele pe care le au privind mediul de afaceri nu doar cu autorităile, dar si cu Ambasada. Ce dificultăti ar urma să fie soluţionate în primul rând, pentru ca Republica Moldova să fie mai atractivă pentru investitorii francezi ?
Ceea ce este important aici și prezintă un element încurajator pentru investitori este existența resurselor umane bine formate în anumite domenii, dacă ele sunt disponibile. Este un lucru ce m-a impresionat când am venit în Moldova. Educația a jucat un rol anumit în această țară, unde există oameni muncitori, bine instruiți pentru diferite feluri de activități, ceea ce constituie un element foarte important. Moldova este un teren interesant pentru Franța, deoarece din cauza evenimentelor recente din Africa de Nord, mulți din investitori care au ales să-și dezvolte activitatea în Maroc, Egipt sau Tunis, sunt neliniștiți și încearcă să de-localizeze parțial activitățile. Ceea ce provoacă interes față de Moldova este și distanța nu prea mare, și formarea resurselor umane.
Aș spune că cele mai importante lucruri sunt încrederea și garanțiile juridice, care le-ar permite investitorilor să știe că la apariția situaţiilor de conflict, la un anumit moment, aceste conflicte vor putea fi reglate în cel mai bun mod, cu respectarea legislației. Am vorbit la acest subiect cu guvernarea, cred că ei sunt conștienți de faptul că trebuie restabilită încrederea între investitori și Moldova.
Recent Directorul general al Organizației Internaționale a Viei și Vinului a vizitat tara noastră şi la întrevederea cu ministrul agriculturii s-a pronunțat deschis pentru cooperarea cu vinificatorii moldoveni şi pentru promovarea Moldovei ca tară exportatoare de vinuri de calitate în lume. Cum vedeţi această cooperare între două tări-vinicole, Franţa şi Moldova ?
Venind în Moldova, nu m-am așteptat să descopăr în ce măsură (ca și în Franța) vinul face parte din identitatea moldovenilor. Poate chiar mai mult decât în Franța, deoarece vinul se face oriunde în Moldova. În Franța vinul se face în anumite regiuni. Astfel, relațiile cu Franța în acest domeniu sunt evidente, ele datează de demult, deoarece încă pe vremea cînd Basarabia aparținea Imperiului Rus, țarul a facilitat venirea agronomilor francezi care au adus viță-de-vie franceză. S-a întîmplat demult în Moldova, cred că în secolul XIX.
Cooperarea exista și pe vremea comunistă, de exemplu, când vizitezi beciurile fabricii Qvint din Tiraspol, poți vedea butoaie franceze care provin de pe vremuri. Aș spune că în prezent între oenologii din ambele țări, ceea ce mă uimește, există relații viticole de egalitate, mă refer la sancțiunile care au împiedicat exportarea vinurilor în Rusia și au adus la faptul că vinificatorii moldoveni au ameliorat calitatea vinurior și ele au devenit foarte bune. Schimburile sunt numeroase, dintre oenologi, dintre specialiștii în vinuri franceze și moldovenești, ele se produc fără vreo intervenție, chiar la neștiința ambasadei. Eu aflu cu regularitate că oenologii francezi au fost în vizită la beciurile de la ChateauVartely, Purcari și această cooperare este foarte rodnică. Cred că direcția spre care ne vom orienta va fi crearea unor mici întreprinderi private, protejarea, cu gândul la viitor, a indicațiilor geografice care corespund sistemului agricol din Moldova, ceea ce înseamnă privilegierea originii geografice a sistemului vostru de vinuri.
Franţa, în calitate de copreședinte al Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, cum apreciază reformele din ţara noastră menite să-şi reconfirme parcursul său European ?
Acest grup de cooperare, la conducerea căruia participă Franța și România în comun, este un semn al cooperării particulare a Franței cu Moldova. În iunie trecut a avut loc o vizită în comun a ambilor copreședinți, Harlem Desir, secretar de stat, responsabil de afaceri europene al Franţei şi Lazăr Comanescu, ministrul de Externe al României. Scopul vizitei a fost redarea unui caracter mai oficial Moldovei și locului ei în cadrul acestui grup. Se prevede o nouă întălnire a grupului pe 3 aprilie anul curent la Bruxelles. Lucrurile iau și au luat multă vreme, dar schimbări s-au produs. Au fost schimbări ce țin de alegerile din România. Discuțiile vor fi cu siguranță constructive, dar și dificile, deoarece există o problemă în Moldova, și nu doar în Moldova de altfel. Populația a pierdut încrederea în Europa. Dorința noastră este de a discuta cu guvernarea, deoarece considerăm că guvernul își dă seama de această situație și dorește restabilirea încrederii populației moldovenești în orientarea europeană. Europa i-a oferit multe Moldovei. Noi credem în această relație de apropiere între Moldova și Europa, astfel încât încrederea trebuie neapărat să fie restabilită.
Dar trebuie să ne asigurăm că acest ajutor, această orientare europeană reprezintă un beneficiu pentru populație, ceea ce înseamnă lupta cu corupția sau realizarea efectivă și reală a reformelor, care nu trebuie să fie puse doar pe hârtie, ci efectuate în realitate. Cred, că acestea vor fi principalele subiecte de discuție. Este în interesul tuturor, a guvernării, a populației și a Europei, de a proceda astfel, ca să fie recucerită încrederea opiniei publice pe care ea a avut-o de multă vreme în apropierea de Europa.
Republica Moldova este membru al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei mai bine de 20 de ani. A reuşit ţara noastră să beneficieze de oportunităţile oferite de această organizaţie ?
Vorbind la tema Francofoniei, una din cele mai mari satisfacții resimțite de când mă aflu aici sunt ameliorările și luarea în considerație de guvernarea Moldovei a ceea ce reprezintă Francofonia. Ceea ce înseamnă că Francofonia nu este Franța. Ea este o lume francofonă răspândită pe teritoriul planetei. Pentru Moldova ea este un mijloc de a intra în rețea, de a întâlni politicieni francezi, europeni, americani, asiatici, africani. Am avut impresia că nu a fost înțeleasă adevărata ei dimensiune și, de fiecare dată când se vorbea despre Francofonie, se vorbea despre Franța. Îmi face mare plăcere, dar nu acesta este subiectul Francofoniei instituționale, multilaterale.
Pe parcursul anului am văzut schimbări enorme, pe care ambasada le-a susținut câte puțin. A avut loc vizita Secretarului General al OIF, a fost o etapă importantă care a mobilizat guvernul. Doamnei secretar i-a plăcut mult Moldova, ea a descoperit-o. Călătoria a început în Bulgaria, apoi România, și, în final, Moldova.
Francofonia este importantă pentru această regiune. O parte din Europa a ales Francofonia, cum ar fi Moldova, România, Bulgaria, Grecia, Albania. Este o lume importantă pentru Uniunea Europeană, o lume care a ales franceza și Francofonia. Vizita a adus și rezultate. Cu această ocazie a fost creat un club al ambasadorilor francofoni, care nu a mai existat vreodată. Datorită ministrului Educației, Moldova a aderat la o instituție francofonă, care se află în Senegal și se ocupă de formarea profesorilor. Ministrul Educației a decis să primească un grup de tineri francofoni care, de obicei, călătoreau în alte țări ale Europei. Ei au venit vara pentru prima dată în Moldova unde s-au întâlnit cu tineri români, armeni, bulgari, albanezi. Această întâlnire a fost o mare reușită.
În perioada vacanței de vară, în Moldova a avut loc o reuniune de amploare a Curților Constituționale, fapt ce a permis venirea a mai multor judecători renumiți din lumea întreagă, care au avut ocazia de a discuta. Apoi a avut loc întâlnirea uniunilor jurnaliștilor francofoni, care s-a întâmplat la fel în Moldova. Se pare, că s-a format un reflex. Moldova se folosește de statutul de membru pentru a se face mai bine cunoscută, pentru a dezvolta schimburile. Și ultimul lucru, pe care îl consider foarte important. Vorbind în contextul importanței atribuite Francofoniei, Moldova nu a fost chiar bine reprezentată la Summit-urile francofone.
La ultimul Summit, care a avut loc în Madagascar, Moldova a fost reprezentată de doamna ministru Monica Babuc, care este o francofonă excelentă și o femeie cu mari calități și competență în materie de relații, ceea ce i-a creat Moldovei o imagine frumoasă în timpul întâlnirii șefilor de stat care au participat la acest Summit. Următorul Summit va avea loc peste 2 ani la Erevan. Anume acum Moldova ar trebui să-și dea interesul să joace un rol activ în acest domeniu, deoarece Summit-ul de la Erevan va fi o ocazie pentru toată Francofonia de a-și întoarce privirile spre această regiune a lumii, spre Europa Centrală de Est, care are o frumoasă tradiție francofonă.
Franţa este una din destinaţiile de top ale tinerilor moldoveni plecaţi la studii universitare. Care ar fi motivul ?
Există mai multe motive. Este de menționat faptul că universitățile franceze au o reputație foarte bună. Dacă vă uitați pe lista din Shanghai (ARWU world university rankings), sau listele editate de Financial Times, sau Time, ceea ce se numește European Report of Sciences and Technics, veți vedea că universitățile franceze sunt printre primele pe aceste liste, care prezintă o analiză a calității universităților. Este unul din aspecte. În al doilea rând, există Francofonia. Faptul, că studenții moldoveni au posibilitatea să studieze în filiere francofone universitare, le permite să aibă acces la universitățile franceze, deoarece vorbesc limba. În al treilea rând este și apropierea geografică. Studiile nu sunt costisitoare, să ținem cont și de plata pentru studii, care este mică în Franța în comparație cu universitățile anglo-saxone. Legislația franceză prevede și efectuarea unor munci de sezon, ceea ce permite o finanțare a studiilor.
Astfel, există mai multe motive. Învățământul francez are tradiții, este de rigoare și e cunoscut prin spiritul de sinteză. Toate aceste motive au făcut ca mai mult de 1500 de moldoveni să studieze în Franța. Ei sunt foarte apreciați de universitățile franceze. N-am auzit să se vorbească ceva de rău. Sunt studenți serioși, de un bun nivel și ambasada încurajează studiile tinerilor moldoveni în Franța. Deși unii tineri sunt tentați să nu revină în țară, ambasada consideră că este foarte important că se menține legătura cu țara de origine, și datorită acestor studenți francezii pot descoperi Moldova, nivelul de educație de aici, ceea ce este un element foarte important în relațiile bilaterale.
Pe parcursul anilor mai multe localităţi din Republica Moldova s-au înfrăţit cu unele din Franţa, bunăoară Chişinăul este înfrăţit cu Grenoble de 40 de ani. Ce presupune această colaborare şi cât este de eficientă ?
Pentru noi sunt o provocare aceste cooperări descentralizate. Ele au fost puternice în anumite perioade, dar au tendința de a pierde din importanță, de exemplu, relațiile între Chișinău și Grenoble s-au răcit puțin. Este păcat, deoarece pe vremuri ele erau foarte bune, poate, era o altă epocă, dar legătura exista și pe vremea comunistă, ceea ce se vede pe fotografiile de arhivă. Era un lucru important, în Chișinău există și o stradă cu denumirea Grenoble. În prezent, printre reformele prioritare din Moldova, este și cea cu privire la dezvoltarea colectivităților locale și ambasada ar dori să redea forță acestei cooperări descentralizate.
Ne-am ocupat de dezvoltarea legăturilor între moldoveni și francezi, și nu doar cu orașul Grenoble, dar și cu toată regiunea Rhone-Alpes, cu Lyon, cu Saint-Etienne. Am avut noroc, în Saint-Etienne consulul onorific al Moldovei este o persoană foarte activă, iar Franța este interesată să reînnoiască această cooperare. În luna octombrie a anului trecut ambasada a reunit un seminar pentru dezvoltarea acestei cooperări descentralizate, la care au participat 100 de reprezentanți ai orașelor moldovenești și 10 francezi. După seminar s-au produs și schimburi de experiență, iar ideea este de a încerca să structurăm această cooperare între colectivitățile locale franceze și colectivitățile locale moldovenești cu susținerea Agenției de Democrație Locală din Moldova al Consiliului Europei, responsabile pentru cooperarea descentralizată.
Aţi semnat cu ministrul Culturii al Republicii Moldova, Monica Babuc, un acord de colaborare în domeniul culturii. Specialişti francezi urmau să ne acorde asistenţă în crearea unui sistem de conservare a patrimoniului. La ce etapă este implemetarea acestui Acord ?
Aș vrea să menționez cooperarea cu ministrul culturii care s-a dovedit a fi fructuoasă deoarece ministrul este o persoană foarte activă, este o doamnă ministru francofonă. In Franța domeniul culturii este o tradiție, Franța este una din primele țări unde a fost creat ministerul culturii, iar relațiile culturale între Moldova și Franța au fost și sunt foarte rodnice. A fost semnat acordul cu privire la protecția patrimoniului, care a generat organizarea unui seminar ceva mai mult de un an, un seminar foarte important care a permis o deschidere a conștiinței societății publice moldovenești spre necesitatea, beneficiul și protecția patrimoniului. Seminarul s-a desfășurat în relație apropiată cu Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor și anume cu domnul Ion Ștefanița. Au urmat schimburi de experiență între experții consiliilor municipale, seminarul a avut loc sub patronajul Primăriei din Chișinău, lucrurile continuă și în prezent.
Mai sunt multe de făcut în domeniul schimburilor, iar peste câteva luni seminarul se va desfășura la a doua fază. Doamna ministru în persoană va merge în Franța, ea va călători în cadrul UNESCO, a solicitat o întrevedere cu directorul Institutului Național al Patrimoniului din Franța. N-aș crede că cooperarea noastră trebuie să se limiteze doar la nivel de patrimoniu. Ne bucurăm de o cooperare fructuoasă cu ministerul culturii. In domeniul cinematografiei, în domeniul arhivelor, avem o relație strânsă cu ministerul culturii. Scopul ei este încercarea de a moderniza, de a face mai bine cunoscută această cultură moldovenească care este foarte bogată. Această cooperare este una din cele mai satisfăcătoare activități pe care am avut-o cu administrația.
Situaţia din Uniunea Europeană, marcată de crize, inclusiv de Brexit, ce impact va avea asupra cooperării Uniunii Europene cu ţările din vecinătatea sa, aşa cum este şi Republica Moldova ?
Aveți dreptate. Situția este foarte dură pentru oamenii ca mine, care au crescut cu această Europă. Ea face parte din mine, din convingerile mele, faptul de a vedea această Europă slabită, pusă la îndoială, și anume după decizia Marii Britanii, care este o țară foarte apropiată de noi, de a părăsi această întreprindere comună, a fost zguduitor. Ne aflăm într-o situație, când trebuie să lipim cioburile, să încercăm să redăm forță, un nou elan construcției europene. Dar trebuie să acceptăm și critica. De ce am ajuns într-o asemenea situație ? Deci, orice acțiune europeană este supusă unei evaluări – ce ne-a reușit? Ce am pierdut? Parteneriatul estic este un subiect care va face parte din această evaluare.
Consider, că sunt multe elemente pozitive în apropierea țărilor, și anume a Moldovei, care au făcut alegerea de a semna Acordul de Asociere. Aceasta va aduce la o lipsă a mulțumirii de sine. Vor fi, poate, mai puține posibilități de aderare, deoarece acum ideea este nu de a primi membri noi, dar de a păstra coeziunea țărilor care sunt membri. Am fi dorit să fim siguri și de rezultat. A fost acordat ajutor, a fost el oare de folos? Am menționat că unul din cele mai importante aspecte este populația. Este important ca populația să regăsească oriunde în Europa, dar și aici încrederea în acea idee europeană. Și în prezent se resimte această grijă și preocupare. Se vorbește despre încercarea de a face astfel ca susținerea Moldovei să se realizeze în rezultate concrete pentru populație, de a proceda astfel, ca europenii, în cazul acesta moldovenii, să conștientizeze că Europa este o evoluție pozitivă pentru toată lumea.
În următorii ani, pentru extinderea cooperării bilaterale, la ce aspecte ar trebui să se atragă o mai mare atenţie ?
Revenind la ceea ce am mai vorbit, vreau să spun că Francofonia este un lucru foarte important pentru noi. Am remarcat aici existența unui dispozitiv din sistemul educațional care m-a impresionat, clasele bilingve din licee, sunt de altfel 8 licee cu asemenea clase și filierele francofone din universități. Cu părere de rău, susținerea Franței și a organismelor francofone a scăzut. Timp de un an ambasada lucrează pentru a reînnoi această susținere, care s-a efectuat pe parcursul a 5 ani. În opinia mea, Francofonia în Moldova, deși suferă un declin, este foarte prezentă, deci, trebuie să fie continuată motivarea profesorilor, motivarea elevilor pentru a păstra în licee nivelul de excelență pe care l-au obținut. Este un lucru important pentru noi.
Aș menționa apropierea de Europa care constă în participarea la reforme, asigurându-se în realizarea lor cuvenită și în acordarea ajutorului nostru în anumite domenii, unde lucrurile pot fi schimbate, reforma administrativă, care ar crea o reputație bună administrației, reforma a tot ce ține de sectorul energetic, al mediului, tot ce ține de dezvoltarea durabilă, dezvoltarea cooperării decentralizate, și, evident, în domeniul culturii.
Mă voi referi și la lucrul despre care am mai vorbit, și anume încercarea de a restabili încrederea investitorilor, lucrul cu guvernul, cu lumea de afaceri pentru a aduce investitorii în Moldova. Putem vorbi deschis că ne-am așteptat la o creștere a investițiilor după semnarea Acordului de Asociere, dar a fost o diminuare. Și acesta este un aspect important.
Astfel, dorința mea este de a lua parte la această apropiere, la acest lucru în comun, pentru ca familia despre care am vorbit mai devreme, o familie comună, să ne reunească tot mai mult.
Ludmila BARBĂ
Anatol CACIUC
Foto: Moldavie.fr
