Aproape 20 de organizații neguvernamentale au spus astăzi că sprijină înlăturarea carențelor din legislația electorală, care au fost semnalate de observatorii scrutinelor precedente, dar că schimbarea sistemului din temelie până la următoarele alegeri este inoportună. Cu o zi mai devreme, coordonatorul guvernării, Vlad Plahotniuc, a propus să se treacă la alegerea deputaților în circumscripții uninominale, nu pe liste de partid, o propunere criticată deja și de opoziția politică.
Reprezentanții mai multor organizații neguvernamentale au cerut Parlamentului încă la începutul lunii februarie să formeze un grup de lucru care să propună îmbunătățiri ale legislaţiei electorale in vigoare. Spicherul democrat Andrian Candu anunţa la finele lunii februarie că dă curs demersului şi a dispus crearea acelui grup de lucru la nivel de experţi şi deputaţi. Numai că între timp PD şi-a anunţat oficial iniţiativa de a modifica din temelie sistemul electoral. Această schimbare de macaz a îngrijorat organizaţiile societăţii civile. Într-un apel adresat spicherului Candu, reprezentanţii ong-urilor şi-au reconfirmat disponibilitatea de a participa exclusiv la îmbunătățirea actualei legislații electorale. Ei au anunţat că vor boicota orice discuţie legată de schimbarea sistemului electoral şi că se disociază de cea mai recenta intenţie a guvernării. Semnatarii apelului nu au dat aprecieri votului uninominal propus de democraţi. ei au insistat doar că modificare a sistemului electoral până la apropiatul scrutin parlamentar din 2018 ar fi inoportună. Juristul Pavel Postica de la Asociaţia Promo-Lex este unul din semnatarii apelului:
„Putem discuta acest subiect doar după alegerile parlamentare din 2018, pentru alegerile parlamentare din 2022 şi doar în baza unor analize temeinice bazate pe fapte, bazate pe studii pe cercetări, care sunt opţiunile pro şi contra a anumitor sisteme electorale. pentru că sisteme sunt multiple şi noi trebuie să analizăm foarte clar care sistem electoral este cel mai bun pentru Republica Moldova în cazul în care se ajunge într-adevăr la un consens în ce priveşte necesitatea schimbării sistemului electoral.”
În apelul celor 18 ong-uri se mai spune că reforma sistemului electoral ar trebui să întrunească trei condiţii esenţiale pe care le-a forumulat săptămâna trecută la Chişinău preşedintele Comisiei de la Veneţia. El a spus că reforma trebuie să se producă cu cel puţin un an înainte de alegeri, să fie pe larg dezbătută în societate şi să întrunească un consens politic cât mai larg. Îndeplinirea acestor condiţii până la scrutinul din 2018 ar fi puțin probabilă crede expertul Iulian Groza de la Institutul de Reforme şi Politici Europene:
„Lucrul acesta practic şi corect şi legitim poate fi realizat doar în contextul scrutinului din 2022.”
Până la scrutinul din 2018 parlamentarii ar trebui în mod prioritar să elimine acele neajunsuri din actuala legislaţie electorală care fusese semnalate de observatorii naționali și internaționali, precum şi de Curtea Constituţională la recentele scrutine, inclusiv cel prezidențial, a insistat Pavel Postica. Juristul a nominalizat doar câteva dintre probleme:
„Ele ţin de activitatea organelor electorale, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prestaţia mass-media în campaniile electorale, aspecte ce ţin de utilizarea resurselor administrative, coruperea alegătorilor, aspecte ce ţin de implicarea cultelor religioase în campania electorală şi aspecte ce ţin de lipsa unor reacţii adecvate pentru anumite încălcări ale legislaţiei electorale.”
Pavel Postică a menţionat că dacă se doreşte o mai mare reprezentativitate a forului legislativ, deputaţii au suficiente pârghii de intervenţie şi în actualul sistem pe liste de partid. ei ar putea bunăoară să micşoreze pragul electoral atât pentru partide, cât şi pentru candidaţi independenţi, oferindu-le astfel şansă să acceadă în viitorul legislativ.
