Fostul guvernator al Băncii Naţionale, Leonid Talmaci, reţinut în ziua de 3 martie de Procuratura Anticorupţie pentru 15 zile, a fost internat sâmbătă seara în secţia de reanimare a unui spital din Chişinău după interogatoriul de la CNA. Interogatoriul a durat, cu întreruperi, de la ora 10 până la 19.00, a comunicat Europei Libere avocatul său Vitalie Nagacevschi. Astăzi avocatul a cerut Procuraturii Anticorupție să retragă măsura de arest în cazul fostului guvernator al Băncii Naționale, considerând că procuratura are suficiente dovezi care sa arate că fostul guvernator nu ar fi vinovat. Este bănuit de participare la furtul a cel puțin 10 milioane de lei din conturile Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule pe vremea când conducea Moldinconbank. Talmaci fusese cooptat recent în Consiliul Economic al președintelui, Igor Dodon.
Atât procurorii care instrumentează cazul, cât şi avocatul fostului guvernator al Băncii Naţionale au confirmat astăzi pentru presă că Leonid Talmaci nu este singurul funcţionar bancar anchetat de procuratură. Dosarul vizează tranzacţii frauduloase operate în numele Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule (BNAA) pe parcursul anului 2015 şi în urma cărora asociaţia ce întruneşte toate companiile de asigurare din Republica Moldova a rămas fără zeci de milioane de lei.
O anchetă a săptămânalului de investigaţii Ziarul de Gardă scoate la iveală faptul că în baza unei decizii judecătoreşti, în iarna lui 2015 a fost suspendată activitatea conducerii Biroului şi numit în funcţia de director interimar un cetăţean ucrainean, avocatul Oleksandr Pinchuk. Pe parcursul anului, cu autorizaţia lui Pinchuk, Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule a încheiat contracte de depozitare cu două bănci: Moldinconbank şi Moldova Agroindbank, mandatate să înfăptuiască inclusiv operaţiuni de vânzare-cumpărare a valutei străine, în urma cărora Biroul ar fi fost păgubit cu câteva milioane de lei.
Expertul în domeniul asigurărilor, Alexandru Zgardan, susţine că în acea perioadă s-a acţionat concertat, iar în spatele operatiunilor s-ar fi aflat omul de afaceri Veaceslav Platon care prin interpuşii săi ar fi controlat atât o parte din companiile membre ale BNAA, cât şi instituţiile financiare implicate în tranzacţiile păguboase:
„S-au semnat nişte contracte de depozitare, dar acele contracte aveau nişte prevederi foarte neobişnuite, unii oameni ar putea spune chiar ilegale. În ce constau acele prevederi? Dacă Biroul dorea să-şi retragă banii din băncile care aparţineau aceluiaş om, Veaceslav Platon, în caz că depozitele date urmau să fie retrase, se plătea o penalitate foarte înaltă, ceea ce nu se întâmplă în contracte normale de depozitare. Deci, atât directorul BNAA, care era cetăţean ucrainean, cât şi persoanele din partea băncilor care erau implicate în negocieri, îndeplineau ordinile unui şi aceluiași om. S-a acţionat concertat, dar deja asta se va stabili de anchetă. Ce trebuia să fie făcut la timpul cuvenit? În ţările occidentale, organele de supraveghere, în cazul nostru CNPF, BNM, cât şi organele de anchetă urmau să se sesizeze imediat, în anul 2015. La noi a durat doi, trei ani şi abia acum au loc unele investigaţii, să le spunem aşa.”
Expertul în asigurări Alexandru Zgardan s-a arătat sceptic în ce priveşte şansele recuperării banilor pierduţi de către BNAA. Dacă autorităţile ar fi mers „pe urme calde” şansele ar fi fost mai mari. Şeful procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, se arată mai optimist şi insistă că ar fi cel puţin două căi de restituire a banilor:
„Prin adresarea în instanţa de judecată în procedură civilă şi, doi, prin încasarea de la persoanele care vor fi recunoscute prin hotărâre definitivă vinovate de cauzarea prejudiciului.”
Europa Liberă: Şi cine ar trebui să fie iniţiatorii în aceste cazuri?
Viorel Morari: „În primul caz Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule, în cel de-al doilea caz în cadrul procedurii penale de către procurori, prin intermediul Procuraturii.”
Europa Liberă: Dar pe când un dosar în judecată pe acest caz, dle Viorel Morari?
Viorel Morari: „Noi ne străduim cât ar fi posibil mai repede ca să fie expediat dosarul în instanţa de judecată sau măcar în privinţa persoanelor care vom considera că sunt probe suficiente pentru a le demonstra vinovăția.”
În 2015, din cauza tranzacţiilor păguboase ce au irosit fondurile de rezervă ale asiguratorilor, Republica Moldova s-a aflat în pericol de a pierde dreptul de eliberare a asigurărilor de tip Cartea Verde. A fost nevoie de implicarea cabinetului de miniştri, condus la acea vreme de Valeriu Streleţ, ca să fie găsită o soluţie.
Fostul ministrul al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, este de părere că acţiunile de astăzi ale instituțiilor sunt cel puţin întârziate:
„Dacă instituţiile statului îşi făceau misiunea aşa cum trebuie şi ar fi intervenit cu mult timp mai înainte ca să diminueze orice risc la care Republica Moldova a ajuns să fie expusă pe acest segment în special, al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule, cu siguranţă nu se ajungea în situaţia în care suntem acum. În general, întreg sectorul financiar, atât cel bancar cât şi cel non-bancar au fost sacrificate unor grupuri cu interese în detrimentul interesului cetăţeanului şi al Republicii Moldova, expunând astfel atât cetăţeanul, cât şi Republica Moldova la nişte riscuri majore de insecuritate: insecuritate economică şi financiară.”
Foşti dar şi actuali membri ai Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule au ezitat să comenteze reţinerea fostului guvernator al Băncii Naţionale. Singurul care a formulat o opinie în această privinţă este omul de afaceri Ion Stuza, fost premier al Republicii Moldova, care pe o reţea de socializare a scris că Leonid Talmaci ar fi „victimă colaterală a războaielor oligarhice.”
