„Analiza jurisprudenței Curții Constituționale demonstrează că legea supremă a țării nu este utilizată în interese politice sau de grup”. Cel puţin asta susţine preşedintele Partlamentului Andrian Candu, uitând probabil despre decizia de acum un an a Curţii în urma căreia Republica Moldova a revenit la alegerea directă a preşedintelui ţării.
Asta chiar dacă, la momentul luării deciziei CC din 4 martie 2016, Platforma „Demnitate şi Adevăr” avea deja colectate peste 400 de mii de semnături ale cetăţenilor în scopul modificării Legii Supreme. Totodată, chiar dacă aparent a mers în întâmpinarea voinţei populare, declarând neconstituţionale modificările Constituţiei din 2000 şi revigorând prevederile privind alegerea preşedintelui prin vot direct, secret şi liber exprimat, în redacţia anterioară modificării neconstituţionale, Curtea Constituţională a lăsat în vigoare prevederile „Constituţiei anulate” ce ţin de majorarea vârstei preşedintelui de la 35 la 40 de ani, fapt prin care a limitat dreptul preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, de a participa la scrutin.
Declaraţia lui Andrian Candu a fost făcută la deschiderea Conferinței internaționale „Evoluția controlului constituțional în Europa: lecții învățate și noi provocări”, organizată de Curtea Constituțională în cooperare cu Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, cu participarea judecătorilor din 22 de curți constituționale din străinătate. La eveniment a fost prezent și Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio.
Speakerul Parlamentului a menționat că, deși autoritățile mai au de muncit pentru ca Republica Moldova să devină un stat cu adevărat de drept, cu o justiție care să corespundă așteptărilor, aceasta ar trebui să se producă prin eforturi conjugate ale tuturor puterilor statului, iar rolul instanţei de jurisdicţie constituţională este covârșitor.
„Independenţa Curţii Constituţionale trebuie protejată de orice interferențe politice, iar atitudinea faţă de deciziile instanţei constituţionale trebuie să fie respectuoasă și direct proporțională cu nivelul de maturitate politică al guvernărilor şi a societății în ansamblu”, a declarat Andrian Candu.
Totodată, potrivit lui Candu, „în ultima perioadă, rolul Curții Constituționale a fost unul definitoriu în soluționarea conflictelor de ordin juridic și politic între autorități”. „Prin adoptarea Hotărârii privind constituționalitatea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Curtea Constituțională a subliniat că procesul de integrare europeană a Republicii Moldova este un element definitoriu al identităţii constituţionale, iar orice altă orientare contrară este a priori neconstituţională”, a punctat Andrian Candu.
În context, președintele Parlamentului a remarcat că asigurarea valorilor europene pe care și le-a asumat Republica Moldova odată cu semnarea Acordului de Asociere constituie un moment fundamental pentru justiția constituțională. Din acest motiv, actele Curţii Constituţionale reflectă direcțiile de dezvoltare a societății, fiind garantul drepturilor și libertăților omului.