"Este prima dată când putem încălzi rapid şi uniform probe biologice mai mari, fără a le deteriora", a declarat John Bischof, profesor de inginerie mecanică la Universitatea din Minnesota, autorul principal al descoperirii, publicată miercuri în revista americană medicală Science Translational Medicine.

Până în prezent, provocarea nu era cum să încălzeşti ţesuturile, ci cum să realizezi acest lucru fără a le deteriora, explică autorii.

Există de mult timp tehnici pentru conservarea durabilă a ţesuturilor. Acestea includ în principal criogenia, care presupune îngheţarea acestora la temperaturi cuprinse între minus 160 şi minus 196 grade Celsius, la aceste temperaturi ţesuturile vitrificându-se.

Cu toate acestea, dată fiind lipsa actuală, la nivel mondial, de tehnici de încălzire care nu afectează ţesuturile, inimile (sau plămânii) folosite pentru transplantul de organe sunt pur şi simplu conservate în gheaţă. În plus, 60% dintre aceste organe devin inutilizabile, deoarece nu pot fi păstrate mai mult de patru ore.

Dacă jumătate din aceste organe neutilizabile ar putea fi transplantate, lista de aşteptare a pacienţilor care doresc efectuarea unui transplant în Statele Unite s-ar termina în doi ani, potrivit cercetătorilor.

Această abordare ar permite, de asemenea, crearea unor mari bănci de organe şi scăderea ratei respingerilor, facilitând procesul pentru a găsi donatori care sunt compatibili în cea mai mare măsură cu beneficiarul de organe.

Tehnica folosită de cercetătorii americani constă în amestecarea nanoparticulelor de siliciu acoperite cu oxid de fier cu o soluţie care permite generarea rapidă de căldură în toate probele biologice, prin aplicarea unui câmp magnetic exterior.

După încălzire, niciun ţesut nu a prezentat semne de deteriorare, spre deosebire de eşantioanele de control care au fost încălzite lent pe gheaţă.

În plus, ţesuturile au putut fi curăţate cu uşurinţă de nanoparticule după dezgheţare.

Oamenii de ştiinţă au testat această tehnică pe celule de piele umană congelate, pe fragmente de ţesut cardiac şi pe artere de porc de mărime mai mare.

Anterior, cercetătorii au reuşit să dezgheţe fără a deteriora eşantioane de ţesuturi extrem de mici, folosind soluţia.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, cercetarea dă speranţe în privinţa obţinerii aceloraşi rezultate pe eşantioane mult mai mari, cum ar fi organe întregi.

Această tehnologie poate fi aplicată şi împotriva celulelor canceroase prin aplicarea unor temperaturi ridicate, astfel încât nanoparticulele de siliciu acoperite cu oxid de fier să joace rolul unor "mini-încălzitoare" în jurul ţesutului.

Aceste nanoparticule sunt activate prin unde electromagnetice, care se încălzesc rapid şi uniform cu o rată de 100-200 grade Celsius pe minut, de 10 până la 100 de ori mai rapid decât prin metodele utilizate până acum.

Cercetătorii şi-au propus în prezent să experimenteze pe organe de iepure şi şobolan, înainte de a-şi testa metoda pe organe de porc şi pe organe umane.