Cu ocaza consemnării a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Regatul Unit a Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Lucy Rebecca JOYCE, comentează unele aspecte ale cooperării bilaterale.
Excelenţă, în acest an Republica Moldova şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord marcheaza 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Cum aţi califica colaborarea dintre cele două tări şi care, în opinia Dumneavoastră, sunt factorii care o determină?
Sunt încântată de faptul că marcăm anul acesta 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Data oficială este 17 ianuarie, zi în care am participat la un eveniment deosebit la Poșta Moldovei. Directorul general al instituției a elaborat o ștampilă specială cu această ocazie care a fost pusă pe toate plicurile trimise în acea zi. La eveniment a participat și Viceministrul de Externe al Republicii Moldova, Lilian Darii. Vom organiza un eveniment oficial în cadrul petrecerii dedicate Zilei Reginei, care va avea loc în luna iunie.
Elementele cheie care au dus la dezvoltarea unei bune prietenii între țările noastre și la relații diplomatice excelente, după părerea mea, sunt viziunile comune, suntem parte a Europei, avem valori comune, ne dorim tot ce este mai bun pentru cetățenii noștri. Marea Britanie are posibilitatea să susțină procesul de reforme al Moldovei prin oferirea expertizei și cunoștințelor, pentru a ajuta Moldova să se dezvolte mai rapid.
Potrivit datelor din 2015, Marea Britanie se situează pe locul 3 în topul ţărilor din UE în care RM efectuează exporturi si pe locul 9 în acelasi spatiu, din care RM efectuează importuri. Cum credeţi, care sunt domeniile economice de interes comun şi ce oportunităti ar mai putea fi utilizate pentru sporirea schimburilor comerciale?
Cred că relațiile economice și comerciale sunt bune, dar este loc și de mai bine. În mare parte este și din cauza că, din punct de vedere geografic, ne aflăm la o distanță destul de mare. Dar cred că există un potential pentru un export mai mare din Republica Moldova spre Marea Britanie. Acesta este un domeniu în care există interes în Moldova, la fel ca și în sectoare precum industria textilă și IT, sectoare în care Marea Britanie deja investește. Potrivit unor date pe care le-am aflat de la câteva ministere, în Moldova există în jur de 242 de investitoti britanici sau companii cu capital britanic și mi-aș dori ca acest număr să crească. Cred că investitorii străini au nevoie de stabilitate politică, un mediu legal stabil și un cadrul fiscal și financiar clar, astfel încât să știe în ce investesc, iar dacă vor întâmpina vreo dificultate să fie siguri că pot apela la soluționarea legală a problemei. Cred că acestea sunt domeniile la care trebuie să atragem atenția pentru a îmbunătăți relațiile comerciale și economice.
Promovarea unei dezvoltări economice durabile este unul dintre obiectivele Marii Britanii în relaţiile cu Republica Moldova. Ce acţiuni ar putea impulsiona economia tării?
Aș spune că aspectele cheie sunt stabilitatea politică, o mai mare dezvoltare economică, un sector financiar și bancar solid, o mai mare transparență în sectorul bancar și o mai mare echitate. Cred că toate aceste lucruri sunt foarte importante pentru orice investitor. Dacă vor fi respectate, atunci vor fi atrași nu doar investitotri străini, dar și naționali. Nu ar aduce beneficii doar pentru Marea Britanie, dar și pentru alte țări și persoane. În opinia mea, sectoarele care au un potential mai mare sunt agricultura, IT și cea textilă și mi-aș dori o sporire a investițiilor străine în aceste domenii.
Asistenţa tehnică acordată de Marea Britanie Republicii Moldova a fost si rămâne una consistentă. Doar de la inceputul anilor 90 şi până în 2011, prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Internaţională ţara noastră a obţinut pentru diverse proiecte 40 de milioane lire sterline. Una dintre direcţiile susţinute atunci, dar şi în prezent este sporirea calităţii de guvernare. În 2015, în cadrul Summitului Uniunii Europene pentru Parteneriatul Estic de la Riga, prim-ministrul de atunci al Marii Britanii, David Cameron, s-a referit la scopuri şi aşteptăr pe care le are Marea Britanie în acest domeniu…
Fondul pentru Buna Guvernare a fost lansat, după cum ați și menționat, de către fostul premier David Cameron, și a fost prelungit cu acordul doamnei Theresa May. Obiectivele fundamentale ale acestuia nu s-au schimbat, au evoluat doar sectoarele în care ne implicăm în dependență de nevoile Republicii Moldova și de ceea ce fac ceilalți parteneri. Acum și pentru perioada următoare, prioritățile noastre se vor axa pe lupta împotriva corupției, statul de drept, independența sistemului judiciar, independența mass-media și comunicarea strategică. Suntem interesați și de îmbunătățirea climatului investițional, implementarea reformelor economice și responsabilitatea democratică. Toate acestea sunt foarte importante și ne bucură faptul că putem oferi suport.
Cum se vede de la Londra procesul de reforme din Moldova? Unde, în opinia Dumneavoastră, tara noastra are de muncit cel mai mult?
Londra monitorizează îndeaproape procesul de reforme. De fapt, unul dintre predecesorii mei activează la Londra în Departamentul care supraveghează acest proces în Moldova. Deci, există un mare interes. Trebuie să ne bucure faptul că au fost făcute progrese. Mai sunt și alte reforme care trebuie implementate. Marea Britanie va oferi susținere în continuare pentru a progresa și mai mult. În ultimul an au fost adoptate mai multe legi, important este să fie implementate, deoarece doar atunci cetățenii vor putea vedea rezultatele reformelor. Ne-am dori ca procesul de reforme să accelereze, suntem conștienți de faptul că există și provocări, reformele nu se întâmplă peste noapte. Stabilitate politică există, dar avem nevoie și de voință politică. Unele reforme pot fi dificile sau incomode. În discursul său, prim ministrul și-a declarant angajamentul să continue acest proces, ceea ce este foarte util.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a susţinut mereu integritatea teritorială a Republicii Moldova şi a venit cu sprijinul său pentru soluţionarea conflictului transnistrean şi a restabilirii încrederii între oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului. Cum s-a materializat acest sprijin? Ce forme a luat?
Am vrea ca această problemă să fie soluționată. Este evident că respectăm suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, deci soluția ar trebui găsită luând în calcul acești factori, cu un stat special pentru Transnistria. Susținem pe deplin procesul OSCE de negocieri în formatul 5+2 și sperăm să vedem un progres în acest sens în următorii câțiva ani. Cred că implicarea Marii Britanii vine în special din propria noastră experiență cu Irlanda de Nord, care a fost un conflict îndelungat și violent, ceea ce desigur nu se aplică în cazul Moldovei, ceea ce ne bucură. Marea Britanie, Irlanda de Nord și Irlanda, precum și SUA au fost foarte active în luarea unor măsuri de consolidare a încrederii și îmbunătățire a comunicării între oameni. Proiectele pe care le derulăm în prezent se desfășoară în cadrul unui format informal – Dialoguri transnistrene – care au drept scop să aducă împreună tineri și profesioniști, care să încerce să găsească metode de a consolida încrederea. Avem și un proiect referitor la justiția de tranziție pentru a vedea cum pot fi soluționate abuzurile din anii precedenți și cum pot fi aplanate pe viitor, proiect care implică polițiști, judecători și procurori. Vrem să utilizăm experiența noastră cu Irlanda de Nord pentru a ajuta cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului să își soluționeze diferențele și să meargă mai departe. Cred că aceasta ar fi util atât pentru securitatea cât și prosperitatea țării.
Activitatea Ambasadei Marii Britanii cuprinde întreg teritoriul Moldovei, având printre obiectivele sale şi suportul pentru dezvoltarea regională şi locală. în acest context, care sunt zonele şi proiectele pe care le-aţi menţiona în primul rand?
Marea Britanie vrea să-i susțină pe toți cetățenii din toate regiunile Republicii Moldova și încercăm să identificăm toate domeniile în care putem face acest lucru. Sper să călătoresc cât mai mult în teritoriu pentru a-mi face o idee despre sectoarele în care vom putea oferi ajutor în continuare. Dar pot să vă ofer câteva exemple. Am oferit susținere pentru înființarea Agenției de Dezvoltare Regională în Găgăuzia. Anul trecut le-am oferit ajutor tehnic, dar și pentru a crea oficiile propriu zise. Anul acesta le oferim suport pentru a crea politici economice sectoriale, ceea ce îi va ajuta să determine în ce sectoare se pot dezvolta.
De asemenea, atragem o mare atenție și la mass-media independentă, cea din regiuni. Și asta pentru ca să poată organiza dezbateri televizate, tip de emisiuni foarte populare în Marea Britanie, şi care este o bună modalitate de a face politicienii și autoritățile locale să-și justifice acțiunile. Le oferim ajutor și pentru producerea conținutului local, astfel încât cetățenii să poată vedea știri din localitățile lor. Foarte multe noutăți vin din capitala țării, însă nu toți locuiesc acolo și este foarte util să aibă posibilitatea să cunoască și alte opinii și viziuni.
Dacă ne-am referi la dimensiunea socio-umana a colaborării moldo-britanice, ar trebui să menţionam oportunităţile de studii pentru tinerii din Moldova. Aţi putea să ne ne oferiti mai multe detalii despre programele de studii pentru moldoveni şi rezultatele acestora la ora actuală ?
Aș spune că sunt două domenii majore. Cel mai important program de burse este programul Chevening. Acesta se desfășoară în Moldova de mai bine de 15 ani. Peste 85 de tineri au beneficiat deja de aceste burse de master. Programul de burse Chevening are un aspect foarte important, este foarte flexibil, tinerii pot alege singuri unde merg la studii și ce subiect vor studia. Respectiv, au posibilitatea să aleagă un domeniu care le va aduce maxim de beneficii lor și țării lor, atunci când se întorc. Suntem foarte mândri de comunitatea Chevening din Moldova și încercăm să ne întâlnim cu ei regulat pentru a-și putea împărtăși experiențele și cunoștințele. Este foarte util și pentru noi datorită faptului că vin medii profesionale atât de diverse.
De asemenea, avem și programul de burse John Smith Trust, care este un fond independent și care a fost relansat în acest an, inclusiv în Republica Moldova. Este un program educațional mai scurt. Astfel, persoane care lucrează în instituții guvernamentale și nu doar, pot urma un curs intensiv de patru săptămâni, să meargă în Marea Britanie împreună cu persoane din aceeași țară sau din țări din regiune, și să participe la ateliere de lucru, urmate de mentorat. De fapt, unul dintre colegii nostri de la Ambasadă este absolvent al acestui program și a lucrat îndeaproape cu un membru al Parlamentului britanic timp de o săptmână. Deci, este o experiență unică. Avem 37 de absolvenți în Moldova și sperăm ca alți 3 sau 4 să meargă în acest an.
Tot la capitolul cooperare socio-umana aş mentiona şi activitatea Organizaţiilor Neguvernamentale Britanice, în mod special, ale celor de caritate. Cum este stabilită această cooperare între structurile neguvernamentale, Ambasadă si beneficiarii din Moldova?
Sunt foarte mândră de aceste organizații. Unele sunt organizații de caritate, altele ONG-uri sau școli de vară. Unele dintre ele își au sediul în Moldova, iar altele în Marea Britanie și vin în Moldova în fiecare vară cu diferite proiecte. Fie ajută școlile sau alte proiecte de voluntariat. Aceasta dă o altă dimensiune relațiilor noastre bilaterale. De fapt, unchiul meu a venit în Moldova acum 25 de ani pentru a ajuta la construirea unei biserici, aceasta fiind prima dată când am auzit despre Republica Moldova, după ce și-a declarant independența. Chiar și Regina Marii Britanii a recunoscut importanța acestor organizații și a și decorat-o pe Victoria Dunford pentru munca sa în cadrul MAD-aid, o organizație care furnizează ajutor medical, e.g. scaune cu rotile, copiilor din Moldova.
În mare parte suportul Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord pentru Moldova a fost oferit în cadrul unui efort comun de susţinere a parcursului european al Moldovei. Acum, dupa BREXIT, ce schimbări ar putea interveni în relaţia bilaterală?
Deocamdată, Marea Britanie rămâne a fi membră a UE și va rămâne pentru următorii aproximativ câțiva ani. În acest timp, vom continua să ne respectăm drepturile și responsabilitățile. Chiar și după ieșirea din UE, așa cum a spus și ministrul britanic de Externe Boris Johnson, vom rămâne membri ai Europei, vom pleca doar din UE. Aceste legături și valori comune și interese vor continua, la fel ca și suportul oferit Moldovei. Cred că relația dintre țările noastre va rămâne una puternică, iar proiectele se vor derula în continuare. Cel puțin așa intepretez eu toate declarațiile din Londra despre faptul că Marea Britanie își dorește să rămână un actor important pe arena internațională.
Ambasada Britanică a fost deschisă la Chişinău în anul 2002, deci, în acest an va marca 15 ani de activitate în Moldova. Ce priorităţi vă propuneţi pentru perioada următoare?
Cred că acestea vor fi în continuare destul de vaste, așa cum sunt și acum. Îmbunătățirea relațiilor diplomatice, promovarea Moldovei în Marea Britanie. La fel și susținerea pe care o acordăm Moldovei pentru dezvoltara sa și ne bucură progresul pe care îl vedem, ceea ce este încurajator. Vrem să vedem acest lucru până când Moldova își va atinge scopurile stabilite în ceea ce privește reformele. În al treilea rând în ceea ce privește prioritățile aș menționa relațiile comerciale, cred că există un mare potențial aici. Odată cu îmbunătățirea infrastructurii există posibilitatea ca un mai mare volum de mărfuri din Moldova să fie exportate spre Marea Britanie, precum și în alte țări. Îmi doresc îmbunătățirea relațiilor comerciale și investiționale şi voi face tot ce pot pentru aceasta.
Ludmila BARBĂ
Anatol CACIUC
