În anul 2016, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 41,9 mii de infracţiuni, înregistrînd o creştere de 5,4% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2012 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 14,5%. Rata infracţionalităţii constituie 118 infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 103 infracţiuni în anul 2012, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămâne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău – 182 infracţiuni la 10 mii locuitori şi mun. Bălţi – 128 infracţiuni la 10 mii locuitori. Circa 35% din total infracţiuni au loc în mun. Chişinău, nivelul infracţionalităţii depăşind nivelul mediu pe ţară de 1,5 ori.
În raioanele Criuleni, Cantemir şi Ialoveni este înregistrat cel mai mare nivel al infracţionalităţii
În anul 2016, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Criuleni (110 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (109 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Ialoveni (107 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Făleşti (59 infracţiuni la 10 mii locuitori), Glodeni (64 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Sîngerei (67 infracţiuni la 10 mii locuitori).
Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave
Circa 20% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,3% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,6% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează o creştere a infracţiunilor mai puţin grave (+16%) şi a celor uşoare (+25%). La 10 mii locuitori, în medie revin 23,5 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (39 cazuri la 10 mii locuitori).
Fiecare a patra infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a şasea este comisă de către persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie
Pe parcursul anului 2016, fiecare a patra infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 91 infracţiuni, inclusiv 31 cazuri de huliganism, 28 cazuri de vătămări intenţionate, 9 cazuri de tîlhării şi 8 cazuri de omor. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 16,2% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.
Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori este în descreştere
Pe parcursul anului 2016, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 5,7% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului.
Minorii preponderent comit furturi şi jafuri
Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 67,8%, după care urmează jafurile – 6,4% şi huliganismul – 2,9%. În anul 2016, la 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 137 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 206 în anul 2012. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani s-a înregistrat în 2012.
Aproape fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului, iar fiecare a şaptea în domeniul transporturilor
În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (53,5%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,7%), infracţiunile contra securităţii publice (4,7%) şi cele contra familiei şi minorilor (4,4%).