Coincidenţă sau nu, în diferite zone ale guvernării şi sistemului juridic din Republica Moldova au reapărut voci critice faţă de societatea civilă şi mass - media neînregimentată. Ca la comandă, în mod aparent coordonat – şi asta pare a fi cel mai îngrijorător pentru mulţi – a fost reluat inventarul mai vechi de reproşuri şi acuzaţii faţă de incomozii puterii. O convorbire la această temă, inclusiv din perspectiva experienţei societăţii civile din România de a face faţă unui asemenea fenomen - peste câteva minute cu istoricul şi comentatorul politic Armand Goșu, profesor al Universităţii din Bucureşti, analist specializat în spaţiul ex-sovietic.
Europa Liberă: În Republica Moldova, brusc, parcă la o comandă şi după toate aparenţele într-un mod coordonat, degetul acuzator dinspre guvernare şi sistemul juridic este îndreptat tot mai frecvent spre organizaţii neguvernamentale şi spre mass-media. Pentru început, poate şi în baza experienţei României: de ce sau când o guvernare şi un sistem juridic găsesc necesar să facă aşa ceva în general sa-și îndrepte săgețile spre sector neguvernamental, spre presă?
Armand Goșu: „S-a întâmplat și în România nu o singură dată acest lucru. Din fericire asta s-a întâmplat demult și s-a întâmplat atunci când în România, la București, era un regim politic corupt și detestat de majoritatea populației. Asta se întâmpla în general înaintea unor schimbări politice de amploare, când puterea încerca cu tot dinadinsul, folosind Procuratura, folosind justiția să împiedice schimbarea și să sperie opinia publică, să sperie presa, să încerce să pună botniță ziariștilor.
Evident România a avut un alt parcurs. Lucrurile nu au putut sta în loc. Dar experiența acelor momente, zic eu, a forjat niște conștiințe jurnalistice, a forjat niște ONG-uri care au ripostat în acel moment. Sper ca nici în Moldova să nu reușească, pentru că altfel înseamnă că Moldova va urma un traseu apropiat de Rusia, de ceea ce s-a întâmplat acolo cu presa independentă și cu ONG-urile, și nu unul specific Europei de Vest.”
Europa Liberă: Procurorul general, dle Goșu, a acuzat, practic, organizaţiile neguvernamentale că ar fi de rea credinţă, că ar urmări cine ştie ce interese doar din motiv că au contestat succesul calificat de domnia sa fără precedent în 25 de ani al Guvernului în luptă cu corupţia.
Mass-media, de asemenea, ar denatura realitatea – spune procurorul general – pe motiv că ar lucra „pentru anumite cercuri politice şi economice”. S-ar diminua astfel efectul profilactic al luptei cu corupţia, la părerea Dvs.?
Armand Goșu: „Nu, evident că nu. Ce are presa sau ce are un ONG cu asta, cum pot ele să împiedice lupta cu corupția? E puțin debalansată această atitudine și această optică. În primul rând, presa din Republica Moldova, marea ei majoritate nu e o presă independentă, 80%-85 din presa Republicii Moldova se află sub control.”
Europa Liberă: Și se arată cu degetul tocmai spre cea care reușește să facă față acestui test de independență.
Armand Goșu: „Se arată spre cea foarte puțină, firavă, presă independentă care abia mai supraviețuiește. Regimul politic de la Chișinău o să închidă gura și acestei prese foarte puțin numeroase care asigură cât de cât o transparență în Republica Moldova? Ei trebuie să realizeze - un Harunjen, un Plahotniuc - că nu mai suntem nici măcar în România anilor 2002-2003 al lui Adrian Năstase și a lui Ion Iliescu, sau a anilor 1993-1994, când se putea trage pumni în față presei. Acuma există facebook, există rețele de comunicare…
Nu mai poți închide gura nimănui: nu poți să scoți Internetul, nu poți să transformi Republica Moldova într-o Coree de Nord. Din păcate ei asta nu înțeleg. Și, în același timp, un Harunjen este suficient de naiv încât să-și închipuie că singură presa a dezvăluit ambasadelor străine, cancelarilor occidentale faptul că în Moldova lupta împotriva corupției sau reforma justiției nu este cea pe care o descrie el în rapoarte.
Nu sunt nici procurorii străini, nici ambasadorii, nici cancelariile străine atât de naive, încât să nu-și închipuie că ce conțin aceste rapoarte triumfaliste prezentate de procurorul general în ceremonii grandioase la Chișinău alea sunt informații false care nu au de a face, nu au nimic în comun cu realitatea mult mai tristă din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Încă un exemplu, dle Goșu, de data asta din partea Centrului Național Anticorupție, și insistăm cu aceste exemple poate pentru eventuale sugestii ale felului în care s-a putut eventual în România să se depășească asemenea situații: un reprezentant al CNA a spus la un moment dat că „deși organizațiile neguvernamentale au contribuit la ridicarea standardelor de integritate în sectorul public, marea majoritate dintre ele nu respectă exigențele de etică şi integritate”. De asemenea, a fost vizată mass-media, că ar exista și aici probleme, politica redacțională fiind determinată de proprietarii şi beneficiarii efectivi, fără ca publicul să cunoască de fiecare dată conexiunile cu mediul politic şi businessul. Unii s-ar întreba: poate există într-adevăr probleme în acest sens și criticile din partea justiției și a guvernării poate uneori sunt justificate și ar fi de îndreptat lucrurile aici? Este într-adevăr așa și a fost într-adevăr în România când au fost dispute de asemenea gen?
Armand Goșu: „Lucrurile chiar așa și stau și se vede în felul în care sunt redactate știrile astfel că ele încearcă să transmită niște mesaje, să inducă niște stări de spirit… Asta am văzut vreme de mulți ani la televiziunea lui Voiculescu, vedem până astăzi la Antena 3 prin excelență manipulatoare, sunt și alte exemple pe care pot să vi le dau, dar nu trebuie să va dau exemple de la București din moment ce Dvs. aveți acolo la fața locului, în Republica Moldova, asemenea exemple.
Am fost și eu 4-5 zile la Chișinău, m-am uitat din nou la Publika pe viu să văd cum se manipulează știrile, la televiziune de știri apropiate socialiștilor. Da, dl Harunjen are perfectă dreptate: televiziunile controlate de Plahotniuc, de socialiști, manipulează știrile la modul îngrozitor, nu au nicio legătură cu realitatea din Republica Moldova. Mă uitam ieri dimineață, de exemplu, la știri cum dădea despre parcările din Bălți, că sunt pline de gropi… Dar de ce trebuie să meargă reporterul Publika până la Bălți să vadă, să caute acolo parcări pline de gropi, în timp ce Chișinăul este la fel plin de gropi: ieși din bloc să se mergi la serviciu și dai în gropi, nu poți merge cu mașina că pici în gropi.
Deci, tot ce face televiziunea lui Plahotniuc sau televiziunea socialiștilor sunt manipulări odioase. De exemplu, în aceeași dimineață, de ieri, sau acum câteva ore, mă uităm la televiziunea socialiștilor din Republica Moldova ce dădeau: dădeau știri despre inundațiile de la Cahul, despre digul care s-a rupt și o femeie luptătoare de clasă înjura Uniunea Europeană - asta tot nu e oare manipulare de la televiziunea socialiștilor?
Regimul Plahotniuc-Dodon, acești doi titani, unul pro-est, altul pro-vest, merg împreună în a manipula prin televiziuni populația. Aici are perfectă dreptate dl Harunjen. Şi așteptăm să propună măsuri împotriva acestor doi oligarhi care manipulează la modul absolut grețos adevărul prin aceste știri contorsionate. Așa în România a crescut încrederea în Procuratură.
Exact ca și la Chișinău nimeni nu mai avea încredere în procurori până în momentul în care au început să aresteze politicieni: l-au condamnat pe fostul premier Adrian Năstase, au condamnat zeci de miniștri şi atunci lumea a început să creadă cu adevărat în Procuratură. Procuratura din Republica Moldova ar putea să câștige încredere și respect prin arestarea de exemplu a lui Plahotniuc - atunci lumea o să creadă cu adevărat că Procuratură e serioasă și își face datoria, nu că e manipulată și este subordonată diverșilor oligarhi, cum este astăzi.”
Europa Liberă: Și dependenţa financiară a organizaţiilor neguvernamentale de fondurile externe, în proporţie de 85% așa cum a apărut această cifră într-o strategie anticorupție propusă de CNA, e o problemă din punctul Dvs. de vedere?
Armand Goșu: „Asta din punctul lor de vedere. E o mare problemă, pentru că ei nu mai pot controla agenda acestor ONG-uri. Dar hai să vedem cine finanțează aceste ONG-uri - Ambasada Olandei, Ambasada Statelor Unite, Ambasada Suediei. Să credem cumva că Suedia, Olanda, Statele Unite vor cu adevărat rău Republicii Moldova și, vezi Doamne, singurul care vrea binele Republicii Moldova e Harunjen? Ce facem? O să punem Republica Moldova pe șinele care duc spre Est, spre Rusia și o să creăm acolo, în Republica Moldova, o legislație împotriva ONG-urilor străine, pe care să-i declarăm agenți străini? Ăsta e drumul pe care vrea să meargă Republica Moldova? E naiv. Nu o sa-i dea Rusia bani Republicii Moldova să supraviețuiască. Tot de la Occident Republica Moldova o să ceară bani. Nu e mai bine să-și tempereze acest zel anti-ONG și anti-presă independentă procurorul general?”
