În perioada post-electorală, încălcarea normelor deontologice și utilizarea tehnicilor de manipulare au scăzut din intensitate comparativ cu anul 2016. Totuși, ele nu au dispărut în totalitate, iar în top se menține omisiunea, tehnică folosită pe larg de jurnaliști pentru a evita să relateze evenimente sau să includă în știri detalii ce i-ar dezavantaja pe proprietarul instituției media ori care i-ar avantaja pe adversarii lor. Acestea sunt principalele concluzii ale celui de-al patrulea raport de monitorizare „Elemente de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spațiul mediatic autohton” (1 decembrie 2016 – 1 februarie 2017), lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) miercuri, 22 februarie 2017.
În perioada 1 decembrie 2016 – 1 februarie 2017, CJI a analizat modul în care 12 instituții media – portaluri de știri și posturi TV au reflectat evenimentele de interes public major din domeniul politicii, economiei, politicii externe etc., și anume, dacă acestea respectă normele jurnalistice referitoare la verificarea informațiilor din câteva surse, pluralismul de opinii, asigurarea echilibrului în cazul știrilor conflictuale etc.
Potrivit Vioricăi Zaharia, experta media care a realizat raportul, „în cea mai mare parte în știrile difuzate de mass-media a persistat tendința de a-i prezenta într-o lumină exclusiv pozitivă pe unii subiecți și de a-i dezavantaja mediatic pe alții”. Acest lucru s-a făcut în special prin selectarea faptelor, omisiuni, exagerări, estomparea elementelor negative. La fel, datele monitorizării arată că preocuparea unor jurnaliști la reflectarea evenimentelor de interes public nu este informarea completă, echilibrată și echidistantă a publicului, ci accentuarea meritelor unor politicieni sau denigrarea altora.
Elemente de manipulare informațională au fost constatate mai des în știrile Publika TV, Prime TV, Accent TV și, mai puțin, la Sputnik, Deschide.md, Pan.md și RTR. În acest sens, autorii raportului le recomandă jurnaliștilor să țină cont de gradul de interes public pe care îl reprezintă fiecare subiect, precum și de impactul acestuia pentru societate. De asemenea, reporterii sunt sfătuiți ca, la realizarea știrilor să pornească de la o perspectivă neutră, pentru a reflecta corect realitatea și să se abțină de la lăudarea și exagerarea, prin diferite tehnici, a meritelor unor politicieni, și de la desconsiderarea altora. În același timp consumatorii de presă sunt sfătuiți să se informeze din mai multe surse media, pentru a evita riscul de a primi o informație eronată și manipulatoare.
Managerii media sunt îndemnați, la rândul lor, să ceară de la angajați – ori să-i instruiască, dacă este cazul – ca aceștia să se conducă de normele Codului Deontologic și de standardele de calitate existente în jurnalism, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului – să monitorizeze modul în care radiodifuzorii asigură pluralismul de opinie și respectă legislația națională și normele europene în domeniul audiovizualului.