Decizia Rusiei de a recunoaște pașapoartele din Donbas se va răsfrânge și asupra Republicii Moldova, însă este greu de prognozat când va fi, spune Ion Leahu, fost reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificată de Control, mecanism de supraveghere a situației din Zona de securitate de la Nistru.
Potrivit acestuia, Rusia şi-a mai făcut, după Crimeea, un platou, încă un cap de pod pe teritoriul Ucrainei, pentru a realiza alte idei, interese, planuri, iar în şirul acestor interese, acestor planuri intră şi Republica Moldova cu zona ei transnistreană.
„Neapărat se va răsfrânge. Însă este greu de prognozat când va fi. Pentru noi, în cazul dat, drept o călăuză oarecare serveşte situaţia din Georgia. Locuitorii din Osetia de Sud şi din Abhazia au primit recunoaşterea în calitate de stat din partea Federaţiei Ruse după războiul din 2008. În Ucraina, în principiu, războiul de-acum are loc. Situaţia se repetă – război, recunoaşterea actelor, ar putea să urmeze şi recunoaşterea formaţiunilor statale. Unii observatori deja consideră că, de facto, a avut loc recunoaşterea acestor formaţiuni statale. Deci, Rusia şi-a mai făcut, după Crimeea, un platou, încă un cap de pod pe teritoriul Ucrainei, pentru a realiza alte idei, interese, planuri. În şirul acestor interese, acestor planuri intră şi Republica Moldova cu zona ei transnistreană. Fiindcă Duma a decis să apeleze către preşedintele Federaţiei Ruse să recunoască Transnistria în calitate de stat. Executivul s-a eschivat de la aceasta. Eu nu exclud că aici sunt mai multe la mijloc, între care şi acele şase miliarde de dolari (datoriile R.Moldova pentru gazele naturale rusești, n.r.) pe care, în aşa caz, Moscova ni le poate pune în cârcă”, spune Leahu într-un interviu pentru Europa Liberă.
Totodată, expertul a apreciat că, la moment, pe dosarul transnistrean se întrezăresc involuţii, din punctul de vedere al speranţei Chişinăului de a reîntregi Republica Moldova teritorial.
„Pot fi numite involuţii din punctul de vedere al visului nostru, al speranţei Chişinăului de a reîntregi Republica Moldova din punct de vedere teritorial. La acest capitol eu cred că, din contra, se concentrează ceaţa, se adună norii. Din punct de vedere al regimului separatist, în pofida problemelor cu care s-au confruntat anii trecuţi, ei văd perspective. Perspectivele lor sunt legate atât de Moscova, cât şi de Chişinău. Moscova le asigură o încurajare, pe când Chişinăul le asigură aspectul economic, comerţul cu Uniunea Europeană liber, fără impozite, exportul în Moldova, România ş.a.m.d., accesul la medicină, accesul la studii şi multe altele”, a mai spus expertul.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut noi sancțiuni pentru a pedepsi Rusia, în urma deciziei acesteia de a recunoaște pașapoartele și alte documente emise de autoritățile separatiste din estul Ucrainei. Kremlinul a spus că decizia sa poartă un caracter „umanitar” și a fost luată din dorința de a ajuta locuitorii regiunilor separatiste Donețk și Luhansk, cărora Kievul le-ar refuza eliberarea unor acte vitale. Președintele ucrainean a spus însă că recunoașterea pașapoartelor emise de rebeli contravine acordurilor de pace încheiate la Minsk cu doi ani în urmă. Măsura anunțată de Moscova la sfârșitul săptămânii trecute a mai fost criticată de ambasada Statelor Unite la Kiev, de Germania și Franța.