Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că printre cei incluşi în listă se numără mai mulţi judecători cu probleme de integritate.  În lista magistraţilor propuşi pentru a fi decoraţi este Oleg Sternioală şi Ion Druţă de la Curtea Supremă de Justiţie. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior şi despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu deţin o locuinţă.

Clasamentul a fost realizat de experţii Asociaţiei „Adept”, în mare parte în baza declaraţiilor de venit pentru anul 2014. Deşi nu a trecut pe hârtie niciun imobil, magistratul cu un venit oficial de aproape jumătate de milion de lei tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste şapte mili­oane de lei la preţul de piaţă, potrivit Ziarului de Gardă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. 

Ion Druţă se număra printre judecătorii care riscau să fie cercetaţi penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris. Membrii CSM nu au dat însă curs demersului procurorului genera de atunci. Cazul Aroma Floris S îşi are rădăcinile în anul 2010, când Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Druţă a scăpat de răspundere şi în cazul deciziei prin care, alături colegii săi, a obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Iniţial sancţionaţi disciplinar, ei au fost scutiţi de pedeapsă de CSM. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia.

Pe listă au fost trecuţi şi 16 magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău, la sugestia preşedintelui instanţei, Ion Pleşca. Printre ei se regăseşte însuţi Ion Pleşca. Propus pentru un nou mandat la preşedinţia Curţii în iunie 2015, el a fost singurul candidat care a participat în cursă. Judecătorul este unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au scris acum patru ani ani că magistratul a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Ulterior, autorii au fost acţionaţi în instanţa de judecată de reprezentanţii Moldindconbank şi Victoriabank, care au acuzat reporterii de defăimare şi lezarea demnităţii. În septembrie 2012, actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei.

Vicepreşedinta instanţei, Nelea Budăi, avansată în această funcţie de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chişinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foştii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistraţii au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanţă inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de preşedinte al instanţei, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu şi Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferaţi la Curtea de Apel Chişinău.

Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de preşedintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. Colega sa Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestaţiile privind măsurile de arest aplicte în privinţa lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat şi Ilan Şor.

Anticoruptie.md a scris şi despre Eugeniu Pşeniţa, preşedintele Judecătoriei Edineţ. El a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigaţii Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câţiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul preşedinte Vladimir Voronin la funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pşeniţa s-a manifestat ca o persoană care săvârşeşte acţiuni ce discreditează justiţia, compromite onoarea şi demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

Potrivit regulamentului privind acordarea „Diplomei de onoare a CSM”, distincţia „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincţiei se ia în considerare inclusiv numărul cauzelor examinate de candidat în termen rezonabil, timp de un an, calitatea actului de justiţie şi lipsa petiţiilor. Totodată, conferirea diplomei poate servi drept temei pentru acordarea unui premiu bănesc.