Franța și Germania au criticat decizia Moscovei de a recunoaşte temporar paşapoartele emise de rebelii pro-ruşi din regiunea Donbas, susţinând că reprezintă o încălcare a spiritului negocierilor de pace de la Minsk.
”Franţa regretă această decizie”, a declarat ministrul de Externe, Jean-Marc Ayrault.
De asemenea, diplomatul francez a precizat că vrea ca Moscova să încerce, mai degrabă, să-i influenţeze pe rebelii pro-ruşi pentru aa asigura implementarea completă a acordului de la Minsk.
”Este singura cale pentru a asigura o soluţie de lungă durată la criza din estul Ucrainei”, a precizat Ayrault.
Decizia de sâmbătă a președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște aceste documente „subminează integritatea Ucrainei și este în contradicție flagrantă cu ceea ce s-a decis la Minsk și este prin urmare inacceptabilă”, a estimat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului federal german Angela Merkel, în condițiile în care Germania este unul dintre garanții procesului de pace din Ucraina.
Vladimir Putin a semnat sâmbătă un decret prin care sunt recunoscute „actele de identitate, diplomele de studii sau profesionale, certificatele de naștere și de deces” emise de autoproclamatele republici separatiste Lugansk (LNR) și Donețk (DNR), chiar dacă în mod oficial Federația Rusă nu a recunoscut aceste teritorii.
Textul asigură că măsura este „temporară”, până când va fi găsită o soluție politică la conflictul ucrainean care să aibă drept bază acordurile de la Minsk, din februarie 2015.
În martie 2016, autoritățile rebele au început să le distribuie locuitorilor din estul Ucrainei pașapoarte, foarte asemănătoare celor rusești, cu un vultur bicefal pe coperta de culoare roșie.
Punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, ai căror „arhitecți” sunt Franța și Germania, este aproape paralizată de mai multe luni.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei i-a cerut luni Federației Ruse să respecte aceste acorduri. „Considerăm că este în interesul ambelor părți, Moscova și Kiev, să pună în aplicare acordul și prin urmare să revină la restabilirea totală și deplină a suveranității ucrainene”, a estimat purtătorul de cuvânt al ministerului, Martin Schoefer. „Acest apel este adresat în primul rând Rusiei”, a adăugat el.