Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Judecători cu averi ascunse și…

Judecători cu averi ascunse și decizii dubioase, propuși pentru acordarea „Diplomei de Onoare a CSM”

Casa în care locuiește judecătorul Oleg Sternioală a fost declarată în 2016

Mai mulți judecători controversați ar putea primi „Diploma de Onoare” a Consiliului Superior al Magistraturii, după ce au fost nominalizați pentru acordarea acestui titlu onorific, în semn de „recunoaştere publică a măiestriei judecătorului” și drept „o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. În total, 55 de magistrați ar putea fi premiați cu „Diploma de Onoare a CSM”, iar alți doi, Vasile Stihi și Maria Iftodi, cu titlul „veteran al sistemului judiciar”. Subiectul este inclus pe ordinea de zi a ședinței CSM din 21 februarie, iar iar decizia urmează a fi luată de membrii Consiliului prin vot.

Potrivit Regulamentului cu privire la condiţiile de acordare a Diplomei de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cei 57 de candidați au fot selectați în  baza câtorva criterii:

  • numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil;
  • calitatea actului de justiţie;
  • calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare;
  • corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători;
  • lipsa petiţiilor;
  • autoinstruirea, păstrarea în stare de control a actelor legislative;
  • participarea activă la seminare de instruire, conferinţe şi training-uri internaţionale, mese de lucru.

Candidații care vor fi selectați pentru acordarea titlului, vor fi premiați în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, care va avea loc la 3 martie curent. Potrivit Regulamentului, conferirea Diplomei de Onoare poate servi drept temei pentru acordarea unui premiu bănesc.

Printre judecătorii cu probleme de integritate se numără Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție.

Despre Oleg Sternioală, judecătorul promovat suspect, acum aproape trei ani, de la Judecătoria Buiucani direct la Curtea Supremă de Justiţie, ZdG a scris încă în iunie 2016 că acesta trăieşte într-un imobil de lux, care valorează peste 7 milioane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regăseşte însă în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale magistratului, fiind înregistrată pe numele părinţilor săi, pensionari, care au trăit însă toată viaţa la Floreşti.

Casa nedeclarată în care locuiește judecătorul Oleg Sternioală

Mama judecătorului, care, după decesul soţului, a devenit singura proprietară a impozantului edificiu, este profesoară de limba română la liceul din localitatea natală. În 2013, când imobilul trece în proprietatea celor doi soţi Sternioală, tatăl judecătorului avea 70 de ani, iar mama sa, cu trei ani mai puţin. Parfenie Sternioală era atunci pensionar, după ce a activat toată viaţa în organele de drept, iar soţia sa, Daria, profesoară de limba română la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Floreşti. Anterior, Daria Sternioală a fost directoarea acestei instituţii de învăţământ. Oamenii din Floreşti ne-au anunţat că tatăl magistratului Sternioală a decedat, iar mama acestuia, care încă are ore la liceu, locuieşte într-un apartament din Floreşti, nicidecum la Chişinău, în imobilul luxos pe care, în acte, îl deţine.

Solicitat atunci de ZdG a negat că casa i-ar aparține: „Casa aparține parinților: mamei, care mai lucrează, și tatălui, care a decedat la 15 martie 2016. Nu pot sa declar ceea ce nu-mi aparține. Mama și tata au procurat casa cu scopul de a trece cu traiul în Chișinău, deoarece ambii copii sunt aici (eu și sora), iar alte rude la țară nu avem”.

Despre Ion Druţă ZdG a scris în 2013 că şi-a construit o vilă de lux cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită Malina Mică, estimată de agenţii imobiliari la 4 milioane de lei. Magistratul a obţinut terenul printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un inevitabil scandal, judecătorul a înscris imobilul pe o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa. De altfel, în preajma casei familiei Druţă este instalată o barieră auto şi, potrivit Primăriei, preşedintele Judecătoriei Botanica ar fi acaparat ilegal un teren aferent casei.

Ion Druţă, judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, a scăpat basma curată după ce Colegiul Disciplinar l-a sancţionat cu „mustrare” pentru examinarea, cu încălcări, a aceluiaşi dosar la Judecătoria Botanica şi la Curtea Supremă de Justiţie, obligând statul să plătească unui avocat peste patru milioane de lei. În ultima instanţă, fiind într-un complet format din cinci judecători, votul acestuia a fost decisiv după ce doi colegi au avut opinie separată. Decizia suspectă a membrilor CSM de a-l absolvi de responsabilitate pe Ion Druţă a venit la o lună după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat pe marginea dosarului examinat de două ori de acesta şi a decis ca cele patru milioane de lei să rămână în bugetul de stat. Astfel, prin aceste hotărâri, s-a pus punct uneia dintre cele mai dubioase scheme din justiţie, care, însă, a rămas fără vinovaţi.

În lista judecătorilor de la instanțele de apel care ar putea primi „Diploma de Onoare” se numără și 16 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău.

Ion Pleșca, președintele Curții de Apel Chișinău, este unul dintre persoanele care a participat, alături de mai mulți oameni de afaceri, funcționari și procurori, la vânătoarea fatală din 23 decembrie 2012, unde a fost împuşcat mortal Sorin Paciu. Comisia parlamentară de anchetă a constatat că vânătoarea a fost ilegală, iar procuratura a încercat să tăinuiască incidentul. Deşi Anatolie Zagorodnîi, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă în cazul Paciu a cerut suspendarea lui Pleşca pentru că a încălcat codul etic al judecătorului participând la vânătoarea din Pădurea Domnească, cererea a fost respinsă de CSM. Astfel, Ion Pleşca a rămas în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel.
Pleşca a fost implicat și în alt scandal, legat de averea sa, când a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament.  În septembrie 2012, Pleșca a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei. În 2013, ZdG realiza un top cu cele mai luxoase automobile ale judecătorilor de la Curtea de Apel Chișinău și îl plasa pe locul trei pe președintele CA, Ion Pleșca, care a declarat că deține un Volvo XC 90, fabricat în anul 2011 și al cărui preț de piață este 592 mii de lei.

În același top, pe locul doi se plasa judecătorul Ion Muruianu, fiind proprietarul unui automobil Subaru Tribeca, în valoare de peste o jumătate de milion de lei. ZdG scria că magistratul își parchează mașina de lux lângă sediul de milioane al PCRM. Muruianu, care ar putea primi „Diploma de Onoare a CSM”,  a fost de două ori demis de Parlament din funcție pentru că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. La 11 noiembrie 2010, Colegiul economic lărgit al CSJ, prezidat atunci de Ion Muruianu, a pronunţat o decizie, în urma căreia, o societate pe acţiuni, prin exproprierea de activele sale în favoarea unei bănci, a fost prejudiciată cu mai bine de 5 milioane de lei. Preşedintele CSJ, Ion Muruianu, susţinut de  2 judecători, a anulat hotărârile primei instanţe şi a Curţii de Apel şi a pronunţat o hotărâre, scrisă pe 15 pagini, absolut diferită, dar care era definitivă şi irevocabilă. Alţi 2 judecători, din componenţa aceluiaşi Colegiu economic, şi-au expus opinia separat, pe marginea respectivului dosar. Colegiul prezidat de Muruianu a dat câştig de cauză băncii cu care preşedintele CSJ avea semnat, de mai mulţi ani, un contract de creditare.

Titlul CSM ar putea ajunge și la judecătoarea Nelea Budăi, decorată de președintele Nicolae Timofti, în octombrie 2016, cu ordinul „Gloria Muncii”. La 21 octombrie 2016 Nelea Budăi a fost numită membră a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din cadrul CSM pentru un nou mandat. Aceasta a fost avansată la Curtea de Apel și decorată de Timofti, chiar dacă presa a scris că magistrata fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces, nedreptăţind o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior, CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. În declaraţia pe venit din 2015, Budăi indică un salariu de 231 819 lei, două terenuri, o casă de locuit estimată la 1 510 816 lei, un apartament ipotecat în valoare de 1 046 519 lei şi două autoturisme: Range Rover (288 000 lei) şi Chevrolet Malibu (180 786 lei). Budăi figurează printre magistrații CA care au menţinut decizia Judecătoriei sectorului Buiucani, pronunțată de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă prim-vicepreședintelui PDM, Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

Vedeți AICI lista completă a judecătorilor propuși pentru acordarea „Diplomei de Onoare a CSM”.