Alegătorii din România, Ungaria și Polonia sunt tot mai tentați de cei care le oferă soluții simple, dar înșelătoare, semnalează publicația britanică The Guardian, într-un articol în care este subliniat faptul că această parte a Europei este supusă unui important test de presiune din care statul de drept poate câștiga sau poate pierde.
„În 31 ianuarie, în timpul unei ședințe suspect de secretă, Guvernul României a adoptat două ordonanțe prin care a schimbat Codul Penal. Măsurile au fost imediat percepute că o intenție de dezincriminare a unor infracțiuni de corupție, principalii beneficiari fiind politicieni din partidul de guvernământ. Au izbucnit proteste de stradă, care au culminat duminica trecută cu cele mai mari demonstrații de la căderea comunismului”, relatează pe scurt The Guardian, într-un articol publicat sub semnătura lui Jan Kubik, profesor și director la UCL School of Slavonic and East European Studies.
Acesta subliniază că în țările est-europene situația este „volatilă” pentru că trei forțe se luptă pentru a domina: politicienii tradiționali, deseori corupți, publicul nerăbdător și mânios, care este în creștere, și demagogii.
Europa Centrală și de Est, care a ieșit din comunism în 1989, este un „laborator convenabil” pentru studierea evoluției noilor politici, mai arată autorul articolului citat, și asta pentru că în aceste țări instituțiile nu sunt protejate de cultura pro-democratică, fiind mai expuse testelor sub presiune.
The Guardian dă ca exemplu Ungaria și Polonia, unde regulile statului de drept, acel cunoscut sistem „checks and balances”, au fost manipulate în mod periculos. Însă, cei care strâmbă din nas și se întreabă de ce valorile occidentale nu pătrund în țările est-europene ar trebui să se gândească mai întâi la creșterea populismului în Marea Britanie, Franța sau Olanda, spune autorul articolului citat.
Jan Kubik reamintește faptul că după prăbușirea comunismului, aproape 30 de țări au încercat să își reconstruiască economiile, să redeseneze sistemul politic și să își reinventeze identitatea.
Și criza economică din 2008 a jucat un rol, dar asta nu a explicat pe deplin ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, de exemplu, unde, în 2006, un premier a admis că partidul său a câștigat alegerile… mințind. În Polonia, de asemenea, criza economică s-a manifestat mai puțin sever decât în majoritatea țărilor europene și totuși, în 2015 alegerile au fost câștigate de două dintre cele mai vocale partide anti-sistem.
Cum să ne explicăm acest lucru? Un studiu arată că oamenii se îndreaptă către forțele politice populiste de dreapta care le dau siguranță că lumea lor „tradițională” nu a dispărut definitiv în această cultură post-materialistă, cosmopolită, promovată de elitele urbane, spune Kubik.
În aceste state, în special în Polonia, visul de restaurare a paradisului pierdut capătă deseori tonuri de puternic naționalism, care interferează și cu sentimentul superiorității religioase, mai comentează el.
Există pericolul că furia canalizată de populiști să dărâme instituțiile slabe. Acesta este motivul pentru care această parte a Europei a devenit acum o zonă critică de testare.
„O parte însemnată a populației poate fi convinsă, din câte se pare, că a proteja domnia legii și guvernarea bazată pe reguli nu este la fel de importantă ca voința populară exprimată prin vot”, mai spune prof. Kubik, subliniind că aceasta este chiar fundamentul populismului.
„Mânia socială poate fi exprimată mai mult sau mai puțin direct”, adaugă el, făcând trimitere și la România, unde, de ceva timp, se duce o luptă anticorupție la vedere, în stradă, politicieni corupți și bine organizați fiind luați drept ținte.
În alte țări, însă, cum ar fi Ungaria, Polonia (sau Marea Britanie, Franța, Olanda, SUA), nemulțumirile populației au fost colectate de partidele demagogice și populiste.
„Acest lucru este mult mai periculos pentru democrație. Populiștii nu pot rezolva problemele, ci doar ne pot induce ideea că există soluții simple, care nu sunt greu de implementat (…) Odată înghițită această doză de populism, e greu de crezut că ne vom putea recâștiga încrederea în democrația de tip liberal și, totodată, va fi dificil să ne trezim din această infatuare somnambulica, potrivit căreia trăim într-o lume imaginară polarizată, în care problemele sunt simple și există soluții simple pentru ele, care pot fi și aplicate”, mai comentează autorul articolului citat.