Republica Moldova este un stat „foarte vulnerabil”, care a devenit un teritoriu de joacă pentru corupţi, nu doar pentru cei din Republica Moldova, ci şi din afara graniţelor. Pentru a depăşi această stare, Republica Moldova trebuie să-şi întărească agenţiile care pot să lupte împotriva crimei organizate, care este cea mai mare problemă cu care se confruntă ţara noastră. De această părere este directorul executiv al Proiectului de relatări despre criminalitatea organizată și corupție, (Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP) și membru al Consorțiului Internațional al Ziariștilor de Investigație, Paul Radu.
Potrivit acestuia, Republica Moldova e doar o „victimă” în reţele mult mai mari de crimă organizată, fiindcă partea cea mai mare din criminalitatea care are loc în ţara noastră se revarsă în afara graniţelor.
„Foarte vulnerabil, prins la mijlocul unor interese financiare imense, cu o capacitate foarte mică de reacţie, când e vorba despre agenţiile guvernamentale, care ar trebui să contracareze de la spălare de bani la trafic de tot felul. Din păcate, Moldova, fiind atât de mică şi fiind prinsă între atâtea interese, este un teritoriu, un fel de loc de joacă pentru corupţi. Şi nu doar pentru corupţi din Republica Moldova, ci şi din afara graniţelor. Vorbesc inclusiv de corupţia care vine din România, dar, evident, foarte multă din Ucraina, din Rusia, din alte ţări din regiune. Moldova trebuie, practic, să-şi întărească statul, să-şi întărească agenţiile care pot să lupte împotriva crimei organizate, în primul rând, fiindcă aceasta este o problemă mare-mare în Republica Moldova. Dar şi să mărească puţin colaborarea, cooperarea cu alte ţări, când vine vorba de combaterea criminalităţii transfrontaliere. Fiindcă partea cea mai mare din criminalitatea care are loc în Republica Moldova se revarsă în afara graniţelor. Moldova e doar o victimă în reţele mult mai mari de crimă organizată”, a declarat expertul într-un interviu pentru europa Liberă.
Vorbind despre anchetele care vizează acte de corupţie din Republica Moldova, acesta apreciază că impactul investigaţiilor jurnalistice este mai mare pentru hotare Republicii Moldova, deoarece corupţia din ţara noastră persistă atât în politică, cât şi în sistemul judiciar şi alte domenii.
„Din păcate, impactul este mai mult în afara graniţelor Moldovei. Eu aş vrea să văd mai multă acţiune din partea autorităţilor din Moldova. Dar ştiu că e foarte greu să acţionezi într-un mediu care e atât de corupt, unde atât în politică, cât şi în sistemul judiciar există atât de multă corupţie. Aşa că impactul este. Clar că oamenii sunt informaţi, atâţia câţi au acces la internet, atâţia cât este audienţa RISE Moldova, de pildă. Din păcate, multe organizaţii de media, televiziuni, ziare, radiouri sunt legate ombilical de persoane care au activităţi necurate, să spunem aşa, ilegale. Şi, ca în România, nu e vorba de o parte sau de alta a spectrului politic, e vorba de o alianţă criminală care merge peste tot. Şi e ca un râu din acela subteran, care trage totul după el şi nu e foarte vizibil, însă afectează buzunarele tuturor, de la furtul unui miliard până la spălarea a 20 de miliarde şi mult, mult mai mult, de fapt”, spune Paul Radu.
Acesta a atenţionat că jurnaliştii de investigaţii nu substituie autorităţile în lupta împotriva corupţiei, ci arată unde este corupţia şi unde sunt cei corupţi, şi unde îşi investesc banii. E nevoie de un pas următor pe care să-l facă autorităţile, ca să recupereze banii de la hoţi, ca să identifice şi mai departe care sunt interesele lor economice în afara graniţelor Republicii Moldova”, spune directorul executiv al Proiectului de relatări despre criminalitatea organizată și corupție.