În timp ce multe dintre afacerile pornite de la zero se luptă să se menţină pe linia de plutire, câteva dintre ele reuşesc cumva să atingă culmi ameţitoare.
Vorbim despre companiile care fac parte din clubul select al „inorogilor” (unicorns), start-up-uri care au ajuns să valoreze cel puţin 1 miliard de dolari. Specifice erei Internetului, sunt pornite de multe ori de la o idee schiţată pe spatele unui plic, de antreprenori tineri, aflaţi în majoritatea cazurilor la prima lor încercare în lumea afacerilor.
Care este „habitatul natural” al acestor creatori de „unicorni”? Unde este cel mai probabil să fi studiat?
Potrivit unui studiu al firmei de software de contabilitate Sage, citat de BBC, cei mai mulţi dintre ei au urmat cursurile unor universităţi de elită.
Pe primul loc în topul instituţiilor de învăţământ pe porţile cărora au ieşit cei mai mulţi antreprenori de succes este Universitatea Stanford din California, care a devenit în ultimii ani o parte integrantă a creşterii Silicon Valley.
Urmează Harvard, cea mai bogată universitate din lume. În total, universităţile americane deţin 9 poziţii din 15 în acest top.
Prima universitate non-americana este Institutul Indian de Tehnologie, cunoscut pentru criteriile stricte de admitere, care ocupă locul 4.
Universitatea Oxford din Marea Britanie se află pe locul 7, iar Franţa, Israel, Germania şi Canada sunt reprezentante la rândul lor de câte o universitate.
TOP 15 al universităţilor terminate de fondatorii de companii care valorează peste 1 miliard de dolari:
1. Universitatea Stanford;
2. Universitatea Harvard;
3. Universitatea din California;
4. Institutul Indian de Tehnologie;
5. Institutul de Tehnologie din Massachusetts;
6. Universitatea din Pennsylvania;
7. Universitatea Oxford;
8. Universitatea din Tel Aviv;
9. Universitatea Cornell;
10. Universitatea din California de Sud;
11. Universitatea din Waterloo;
12. INSEAD;
13. WHU – Otto Beisheim Graduate School of Management;
14. Universitatea din Michigan;
15. Universitatea Brigham Young.
De ce sunt creatorii de „unicorni” concentraţi în aceste universităţi?
Frank Furedi, care a vizitat universităţile americane de top, spune că a fost impresionat de încrederea în sine pe care o emană studenţii care frecventează aceste şcoli; este o cultură care promovează ideea unei miriade de posibilităţi.
Există aici reţele de tineri ambiţioşi, competitivi, care împărtăşesc idei similare, orientaţi spre start-up-uri online care pot creşte într-un ritm mult mai rapid decât afacerile tradiţionale.
De multe ori, aceşti tineri antreprenori provin din familii de imigranţi. Cea mai mare parte dintre ei (94%) sunt bărbaţi. O treime pornesc afaceri pe cont propriu, în timp ce două treimi sunt cofondatori.
Pentru 60% dintre ei, aceasta a fost prima afacere. În general, un „unicorn” atinge acest statut în 4 ani de la fondarea companiei.
Numărul unicornilor a crescut rapid după 2012, a atins punctul culminant în 2015 şi a intrat pe o pantă descendentă în 2016, precizează BBC.
Celor interesaţi să identifice un viitor „inorog” în lumea afacerilor, Şcoala de Afaceri de la Stanford le recomandă să urmărească acei „cai care se îndepărtează de turmă”. În loc să privească spre trecut, cei care vor revendica succesele viitoare cercetează necunoscutul, în alte domenii decât cele tradiţionale.
Cel mai mare sector pentru „unicorni” este de departe consumer Internet, urmat de servicii financiare şi de comerţ electronic.