Vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Balan şi negociatorul-șef transnistrean Vitali Ignatiev au avut săptămâna aceasta o primă întrevedere din ultimele patru luni. Cei doi au discutat mai multe aspecte problematice legate de procesul de negocieri, dar se pare că nu au ajuns la nici o înţelegere concretă aşa cum sugerează vicepremierul George Balan într-un interviu ce urmează peste câteva minute.
Gheorghe Bălan: „Într-adevăr întâlnirea reprezentanţilor politici este prima din acest an şi au trecut patru luni de la ultima întrevedere. În această perioadă, din motive tehnice, pentru că au avut loc anumite procese în regiunea transnistreană, reprezentantul Tiraspolului nu a fost de găsit pentru a avea această platformă de discuţii funcţională.
La momentul de faţă au fost făcute toate ajustările şi el a fost reconfirmat în funcţia de reprezentant politic al Tiraspolului în procesul de reglementare, ceea ce ne-a permis să restabilim acest dialog. În cadrul întrevederii au fost trecute în revistă ultimele evoluţii în implementarea înţelegerilor care au fost convenite anterior. Au fost trecute în revistă evoluţiile şi am analizat poziţiile părţilor pe subiectele care au fost discutate în cadrul negocierilor în formatul 5+2 care au avut loc la Berlin.
Am abordat şi subiecte ce ţin de interesul primordial al populaţiei: asigurarea accesului fermierilor la terenurile din raionul Dubăsari care se află în proprietatea lor şi problema şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană.
Am vorbit şi despre posibilitatea redeschiderii podului de la Gura Bâcului, posibilităţile de interacţiune în domeniul căilor ferate, posibilitatea restabilirii interconexiunii, legăturilor telefonice dintre maluri.
Am abordat şi probleme tehnice, cotidiene, între care evacuarea unor substanţe chimice periculoase de la o întreprindere locală din Tiraspol. Reprezentanţii structurilor abilitate de la Chişinău ar putea fi implicaţi în soluţionarea acestei probleme. Acestea au fost, în mare, subiectele discutate.
Am atras atenţia şi la subiectele ce ţin de libertatea circulaţiei, asigurarea accesului în regiune, posibilitatea ca populaţia să circule nestingherit pe linia administrativă şi prin aşa numitele posturi transnistrene. Cu părere de rău însă pe domeniul liberei circulaţii nu am găsit careva posibilităţi de soluţionare.”
Europa Liberă: Nu s-a reuţit pentru că părţile văd diferit soluţionarea problemei sau din alte motive?
Gheorghe Bălan: „Noi am solicitat să fie eliminate acele restricţii aplicate oficialilor de pe malul drept. Am cerut să fie eliminată abordarea discriminatorie faţă de locuitorii de pe malul drept, adică acele aşa numite fişe migraţionale şi controale exagerate care au loc pe linia administrativă în posturi transnistrene. Cu părere de rău nu am reuşit să găsim înţelegere din partea Tiraspolului pe acest subiect.
Europa Liberă: Tiraspolul insistă pe îndeplinirea renumitului protocol de la Berlin, prevederile căruia, spun mai mulţi experţ,i ar fi în favoarea Tiraspolului mai curând, decât a Chişinăului. De cealaltă parte Chişinaul ar vrea sa completeze acel document cu problemele din arsenalul său cum ar fi cea școlilor, cea a terenului terenurilor, precum şi libera circulaţie. Aţi menţionat că aceste subiecte au fost discutate. Negociatorul transnistrean Vitalie Ignatiev a declarat, cu referire la aceste subiecte principiale pentru Chişinău, că ele ar fi „excesiv politizate” şi că Tiraspolul „ar fi soluţionat” deja unele probleme în aceste domenii. Să înțelegem că Tiraspolul respinge aceste subiecte şi nu aţi reuşit să le avansaţi pe agenda discuţiilor?
Gheorghe Bălan: „Vorbind despre protocolul de la Berlin semnat în cadrul formatului de negocieri, în el sunt enunţate o parte din subiectele pe care le-am discutat şi în cadrul întrevederii reprezentanţilor politici. În acest protocol nu este specificat exact cum vor fi soluţionate problemele. Nu trebuie perceput acest protocol ca fiind unul negativ la adresa Chișinăului.
Orice soluţie care poate fi identificată şi promovată va fi în interesul populaţiei Republicii Moldova şi în conformitate cu legislaţia naţională şi normele internaţionale. Din acest punct de vedere, continuarea discuţiilor pe subiectele care sunt incluse în acest protocol nu dăunează într-un fel sau altul aspectelor ce ţin de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova urmând ca soluţiile să fie în conformitate cu aceste principii şi să contribuie la consolidarea lor. Vorbind despre subiectele care ar fi percepute, cum aţi menţionat, drept în interesul Chişinăului, domnul Ignatiev insistă poate că unele din ele au fost deja soluţionate, dar noi şi mai cu seamă populaţia deocamdată nu am perceput careva schimbări în abordarea Tiraspolului.
Mă refer inclusiv la subiectul şcolilor care necesită a fi dezbătut pe larg în acdrul procesului de negocieri prin prisma îmbunătăţirii condiţiilor de studii, eliminarea abordărilor discriminatorii din partea reprezentanţilor Tiraspolului la adresa elevilor şi a administraţiilor acestor şcoli, crearea condiţiilor normale de activitate prin oferirea unor spaţii adecvate procesului educațional. Toate aceste aspecte le-am abordat cu domnul Ignatiev. Aştept de la el careva acţiuni concrete, soluţii până la următoarea întrevedere a reprezentanţilor politici care ar urma să aibă loc la Chişinău.
Am discutat şi despre problema terenurilor. Sunt mii de fermieri din
Am propus părţii transnistrene să revină la mecanism din 2006, care oferea posibilitate țăranilor să aibă acces nestingherit la aceste pământuri şi să le prelucreze...
raionul Dubăsari care nu au acces la proprietăţile lor, la terenurile amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol. Am propus părţii transnistrene să revină la mecanism din 2006 şi care a funcţionat până în 2013 şi care oferea posibilitate țăranilor să aibă acces nestingherit la aceste pământuri şi să le prelucreze, iar în paralel să încercăm să identificăm soluţii la problemele existente în acest domeniu. Cu părere de rău, pe acest subiect, partea transnistreană nu a manifestat deschidere la dialog.
Am discutat subiectul podului de la Gura Bâcului. E unul simplu, poate fi soluţionat imediat numai dacă există deschidere. Însă şi la acest subiect putem observa lipsa deschiderii din partea reprezentanților transnistreni.
Cât ţine de libertatea circulaţii consider că e un subiect excesiv de politizat de Tiraspol. Este perceput drept un risc, prin urmare nu există o deschidere. În ce priveşte reţeaua de telefonie sunt posibilităţi de avansare pentru că sunt mai puţine aspecte politice şi există interesul populaţiei şi a agenţilor economici de a restabili legătura telefonică, de a elimina barierele comunicaţionale şi de a reduce costurile acestui serviciu. Putem concluziona că după o lungă perioadă au fost discutate multiple subiecte care includ aspecte ce ar putea contribui la îmbunătățirea vieții populației de pe ambele maluri ale Nistrului.”
Europa Liberă: Doar că în majoritatea poziţiile părţilor par divergente. Zilele trecute în Moldova s-a aflat Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, care deține în acest an și președinția prin rotație a OSCE. In cadrul vizitei sale autorităţile moldovene au vorbit despre necesitatea ca în formatul 5+2 să se treacă la discuții cu privire la chestiunile de securitate şi statutul politic al regiunii transnistrene. Sursele noastre au spus ca Guvernul, pe de o parte, şi preşedintele Igor Dodon, pe de alta parte, i-ar fi înmânat lui Kurz două proiecte diferite de statut. De ce două? Şi dacă ne puteţi spune ce conţin acestea, cel puţin cel al Guvernului?
Gheorghe Bălan: „Nu au fost înaintate careva proiecte de statut reprezentanților austrieci. Am discutat despre acţiunile prioritare ale executivul pentru 2017 în domeniul reglementării conflictului transnistrean. Am discutat despre viziunile de bază pe acest subiect, care, în mare, sunt similare cu cele prezentate la președinția Republicii Moldova. Dacă aţi remarcat, mesajele care au fost transmise au sugerat că în acest subiect practic nu există divergenţe în abordări între ramurile puterii.
În acest sens, noi am prezentat anumite acţiuni prioritare pentru anul curent, inclusiv abordări principiale pentru Republica Moldova. Mă refer la necesitatea continuării discuţiilor şi trecerii graduale la discuţii ce ţin de statutul juridic special al regiunii transnistrene ca parte integrantă a Republicii Moldova, inacceptabilitatea federalizării Republicii Moldova pentru că acest lucru ar duce la scăderea funcţionalităţii şi viabilităţii statului, necesitatea retragerii forţelor, muniţiilor şi echipamentelor militare străine aflate pe teritoriul Republicii Moldova şi transformarea graduală a misiunii de pacificare.
În plus, subiecte care ţin de îmbunătăţirea vieţii populaţiei de pe ambele maluri, inclusiv cel al şcolilor, cel al terenurilor şi altele au fost descrise în ceea ce noi am prezentat președinției în exerciţiu a Austriei la OSCE ca să ţină cont în promovarea şi implementarea priorităţilor președinției OSCE în 2017.”
Europa Liberă: Ambasadorul ucrainean în Republica Moldova a declarat recent, la Tiraspol, ca Ucraina este gata sa vina si ea cu propuneri concrete pentru soluționarea politica. Sunteți la curent în ce constau aceste propuneri? Mizați pe susținerea mai mare a Kievului în reglementarea transnistreană?
Gheorghe Bălan: „Ucraina reprezintă un actor important în această formulă. Este un stat mediator în cadrul formatului de negocieri. Ucraina e stat vecin cu Republica Moldova şi, la moment de faţă, o parte din problemele cu care se confruntă şi autorităţile constituţionale moldovene au devenit probleme şi pentru statul ucrainean şi ţin de menţinerea stabiulităţii, suveranităţii integrităţii lor teritoriale.
Avem un dialog bun cu partea ucraineană, avem în mare măsură aceleaşi abordări şi aceleaşi interese. Mizăm pe o implicare pro-activă a Ucrainei, în paralel cu autorităţile Republicii Moldova în promovarea necesităţii reglementării conflictului transnistrean în interesul cetăţenilor Republicii Moldova.”
Europa Liberă: În curând, la 31 martie, expiră contractul anual de procurare a energiei de la Centrala Cuciurgan. Chișinăul ar urma să decidă dacă continuă să ia curent de la transnistrenii sau se orientează către ucraineni. Al doilea scenariu ar fi oarecum catastrofal pentru regiunea transnistreană care şi aşa se confruntă cu mari probleme economice. Cunoaşteţi poate ce intenţionează guvernul în acest sens?
Gheorghe Bălan: „Îmi vine greu să mă exprim pentru că nu particip în comisia de selectare a furnizorilor. Nu știu care va fi decizia. Trebuie să fie luate în calcul mai multe aspecte, inclusiv cele ce ţin de rentabilitate, eficienţă, dar şi unele aspecte politice.”
