Anul trecut a consemnat pentru Italia recordul numărului sosirilor migranţilor, iar în perioada cumulată a ultimilor trei ani au debarcat în această ţară mai mulţi migranţi decât în toţi cei 17 ani anteriori însumaţi, relevă un raport publicat marţi de un think-tank din Milano, citat de agenţia DPA. Conform documentului elaborat de Fundaţia pentru Iniţiative şi Studii privind Multietnicitatea (Initiatives and Studies on Multi-ethnicity Foundation – ISMU), autorităţile italiene au primit anul trecut peste 123.000 de cereri de azil. Circa 85% dintre solicitanţii de azil sunt bărbaţi şi numai 15% femei, iar aproximativ 11.400 sunt minori.
Cei mai mulţi dintre migranţii ajunşi în Italia provin din ţările Africii, ei traversând Mediterana pornind de pe coastele Libiei. Pe primul loc între statele de provenienţă se află Nigeria, cu circa 27.000 de migranţi care au debarcat anul trecut în Italia, număr cu 48% mare comparativ cu cel din anul anterior. Urmează Pakistanul, de unde vin 11% dintre migranţii ajunşi în Italia, Gambia cu 7,2% şi Senegal cu 6,2%.
Două treimi dintre cereri au fost respinse, dar Italia a acordat totuşi o formă de protecţie aproape pentru toţi solicitanţii de azil veniţi din Afganistan, Eritreea, Irak, Somalia şi Siria, ţări unde „gravitatea condiţiilor este binecunoscută”.
În total, peste o jumătate de milion de migranţi au debarcat în Italia în perioada 2014-2016, număr mai mare decât al celor care au intrat ilegal în Italia – tot traversând Mediterana – în cei 17 ani anteriori cumulaţi. Ministrul italian al apărării, Roberta Pinotti, a caracterizat această situaţie drept un „fenomen de dimensiuni epocale, ce nu are soluţii imediate”, declaraţie făcută în timpul unei ceremonii organizate pentru cadeţi ai gărzii de coastă libiene.
Italia şi Libia au semnat săptămâna trecută un acord pentru stăvilirea imigraţiei ilegale, ulterior liderii statelor UE convenind şi un plan pentru a ajuta Libia la acest capitol. Dar guvernul de la Tripoli recunoscut de ONU practic nu are autoritate în ţară, acordul cu Italia fiind de altfel contestat de parlamentul instalat la Tobruk, în estul Libiei. Pe de altă parte, guvernul de la Roma a prezentat miercuri un plan pentru a organiza mai bine primirea solicitanţilor de azil, concomitent cu multiplicarea eforturilor pentru a stăvili acest aflux şi pentru a-i expulza pe cei cărora le-a fost respinsă cererea de azil.
„Trebuie să-i primim şi să-i integrăm pe aceia care au dreptul şi să-i repatriem pe ceilalţi”, a declarat, potrivit AFP, ministrul italian de interne, Marco Minniti, care a prezentat acest plan. Pentru „a evita vidul aşteptării”, solicitanţii de azil vor fi încurajaţi să ia parte la activităţi de interes general, neremunerate sau plătite puţin, a indicat oficialul italian, care a ţinut să precizeze că aceasta nu va presupune „o concurenţă pe piaţa muncii”.
„Dar această găzduire nu poate dura la nesfârşit”, a avertizat Marco Minniti, anunţând o iniţiativă menită să diminueze perioada examinării recursurilor la deciziile de expulzare, perioadă care în prezent este foarte îndelungată şi îngreunează repatrierile. El a anunţat de asemenea că vor fi create centre de retenţie în fiecare dintre cele 20 de regiuni ale Italiei, în prezent fiind numai trei. Guvernul de la Roma va încerca de asemenea să reactiveze acordurile de readmisie cu statele de unde provin migranţii şi să accelereze procedurile de rapatriere către ţările cu care astfel de acorduri se aplică în prezent, conform Agerpres.
Ministrul Marco Minniti a subliniat că intensificarea expulzărilor este importantă şi datorită faptului că astfel s-ar descuraja venirea unor noi migranţi.