După jaful unui miliard de dolari din sistemul financiar-bancar, care a făcut Republica moldova cunoscută în întreaga luni, băncile vor deveni mai prudente și ar putea avea mai multe cerințe în procesul de transferare a banilor în străinătate, după ce va fi adoptată o inițiativă legislativă menită să combată spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Actul de identitate, cererea de efectuare a transferului sau ordinul de plată, documentele justificative, cum ar fi contracte sau facturi, autorizația din partea Băncii Naționale a Moldovei în cazul în care legislația o cere sunt doar câteva din actele pe care moldovenii trebuie să le prezinte băncilor în cazul în care vor să transfere bani în instituțiile financiare din străinătate. În același timp, în afară de datele exacte despre cel care va primi banii din Republica Moldova, cererea de transfer trebuie să fie completată cu scopul transferului și documente care să demonstreze că scopul declarat este cel adevărat. Banca acceptă să facă transferul în cazul în care sunt suficienți bani în conturi care nu trebuie să fie sechestrate, ordinul de plată trebuie să fie realizat conform cerințelor băncii, suma indicată nu trebuie să fie mai mare decât cea scrisă în documentele în care clientul demonstrează că a prezentat corect scopul transferului, precum și „alte condiții”, în funcție de natura tranzacției și cerințele actelor normative în vigoare, scrie moldnova.eu.
Astfel, unii reprezentanții ai businessului au reclamat faptul că cerințele băncii la efectuarea unui transfer sunt tot mai mari după „jaful secolului” – actele sunt solicitate în mod arbitrar, fără a fi clar de ce în cazul în care tipul tranzacției este aproape identic lista condițiilor este diferită. În același timp, un client ne-a spus că a dorit să transfere într-o bancă din Germania plata cotizației către o asociație din care face parte și angajații unei bănci comerciale din Republica Moldova i-au cerut statutul organizației tradus în română, iar pentru a transfera 50 de euro era obligat să achite un comision de 35 de euro. În momentul când a cerut explicații, reprezentanții băncii au spus că acționează în baza unui regulament al BNM pe care însă au refuzat să-l prezinte.
Referitor la sesizările clienților băncilor comerciale în legătură cu dificultățile pe care le întâmpină la transferarea banilor în conturile din străinătate, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a afirmat că ar trebui să știe detalii despre fiecare caz în parte pentru a avea o opinie.
„Într-adevăr, există un proiect de lege care se discută între Centrul Național Anticorupție și Banca Națională a Moldovei pentru a contracara acest fenomen ce ține de spălarea banilor și finanțarea terorismului. Băncile comerciale vor avea un rol cu mult mai important în acest proces”, declarat Sergiu Cioclea.
Guvernatorul a menționat că băncile comerciale doar raportau o tranzacție suspectă și, astfel, BNM și CNA deveneau supraîncărcate cu informații, iar procesul de examinare a acestora era unul foarte dificil. El a adăugat că riscurile pot fi peste tot dacă nu sunt cunoscute și acestea trebuiesc identificate și înțelese.