Declarații în favoarea metodelor de interogatoriu interzise, numirea la CIA a unei spioane implicate în gestiunea închisorilor secrete cu practici tenebroase: instalarea lui Donald Trump la Casa Albă dă naștere temerilor privind revenirea torturii în lupta împotriva jihadismului, comentează marți AFP.
‘Tortura funcționează’, a lansat candidatul Donald Trump în urmă cu un an, în plină campanie pentru câștigarea nominalizării republicane.
Însă după victoria în alegerile prezidențiale din 8 noiembrie, Trump s-a declarat ‘impresionat’ de argumentele defavorabile acestor metode — argumente formulate de cel care a devenit de atunci ministrul său al apărării, James Mattis — însă fără a spune clar să și-a schimbat părerea.
În fața acestei nebuloase, scurgerea în mass-media americane la sfârșitul lunii ianuarie a unui proiect de decret ce deschide calea spre redeschiderea de închisori secrete ale CIA și revenirea la metode de interogatoriu interzise au stârnit îngrijorare în rândurile opoziției și chiar în mijlocul republicanilor.
Cu atât mai mult cu cât o fostă responsabilă a operațiunilor secrete ale CIA, implicată în gestionarea de închisori secrete în străinătate unde erau torturați deținuți după 11 septembrie, a fost numită recent directoarea-adjunctă a Agenției pentru spionaj.
‘Tortura este imorală și profund contrară principiilor acestei națiuni’, au subliniat vineri cinci senatori democrați într-o scrisoare adresată șefului CIA, Mike Pompeo, și ministrului apărării. ‘De altfel, este recunoscut că aceasta este ineficace și chiar contraproductivă, deoarece generează informații nefiabile’, au atenționat ei.
În cele din urmă, Casa Albă ar fi revenit asupra pasajelor ce deschideau calea pentru închisori secrete și metode de tortură, afirmau mai multe mass-media americane în acest weekend, însă declarațiile lui Trump stârnesc în continuare reacții.
Celebrul consilier juridic al lui George W. Bush, John Yoo, i-a recomandat acestuia, la începutul anilor 2000, adoptarea ‘de măsuri viguroase, chiar extreme, pentru a proteja națiunea după atentatele din 11 septembrie’, notează Yoo însuși într-un editorial publicat luni de New York Times, citând ca exemplu ‘invadarea Afganistanului, deschiderea închisorii din Guantanamo, procesele militare și interogatoriul avansat al liderilor teroriști’. ‘Însă, până și eu am grave îngrijorări cu privire la utilizarea de către Trump a puterii prezidențiale’, recunoaște Yoo.
Înființate în timpul președinției lui George W.Bush la începutul ‘războiului împotriva terorismului’ în mai multe țări — Polonia, Lituania, România, Afganistan, Thailanda, precizează AFP — închisorile secrete au fost închise printr-un decret al lui Barack Obama în 2009.
În ceea ce privește interzicerea torturii, acest lucru a fost înscris în legislația americană printr-o lege votată în 2015 de Congres. SUA nu pot recurge la tehnicile de interogatoriu stipulate în manualul armatei, ceea ce exclude legal ‘simularea înecului’ (‘waterboarding’), interzisă oficial de Obama.
‘Nu vom readuce tortura în SUA’, a declarat recent senatorul republican John McCain, el însuși victimă când a fost prizonier în Vietnam, ca reacție la zvonurile pe marginea decretului.
În fața ridicării scuturilor, Donald Trump a dat din nou asigurări că va urma recomandarea ministrului său al apărării și șefului CIA.
Or James Mattis a afirmat în mod clar că ‘va aplica și s-a angajat să respecte legile internaționale, legile privind conflictele armate, Convenția de la Geneva și legislația americană’, a subliniat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Jeff Davis săptămâna trecută.
În ceea ce-l privește pe șeful CIA, Mike Pompeo, el a declarat că vrea să examineze în ce măsură limitele impuse în manualul armatei cu privire la tehnicile de interogatoriu pot frâna activitatea serviciilor americane, suscitând astfel temeri în rândurile celor care se opun torturii.