Acum 6 ani, Primăria Chișinău s-a grozăvit că, cel târziu în 2012, locuitorii capitalei nu vor mai trebui să cumpere bilete de la taxator, ci vor achita costul călătoriei cu un card electronic. Gata cu bilețelele! Nu va mai striga nimeni „acolo, în fund, achitați taxa!” și nici nu va mai trebui să convingeți pe nimeni că bănuții tot sunt bani sau că nu ați reușit dis-de-dimineață să schimbați bancnota de 100 de lei.
Din 2012, cînd noul sistem de taxare trebuia deja să fie implementat, au trecut mai mult de 4 ani, iar taxarea electronică în transportul public din capitală s-a transformat într-un mit urban.
„Este vorba de un sistem similar cu cel aplicat în mai multe orașe din Europa, pasagerii vor achita călătoria în transportul public cu ajutorul unui card.”
Încă atunci, în decembrie 2010, viceprimarul municipiului Chișinău Nistor Grozavu spunea că deja se lucrează la un studiu de fezabilitate privind noul sistem de taxare. „Implementarea acestuia va începe după ce toate cele 102 troleibuze vor fi livrate de către producător. Este vorba de un sistem similar cu cel aplicat în mai multe orașe din Europa, pasagerii vor achita călătoria în transportul public cu ajutorul unui card”, declara Grozavu 6 ani în urmă.
Acest proiect nu este tocmai o inițiativă a Primăriei, ci mai degrabă o obligație cu care s-au pricopsit Primăria și Regia Transport Electric Chișinău odată cu semnarea contractului de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Banca a acordat un împrumut de 240 450 de euro și presupunea ca reformele să fie implementate în termen de 1½ ani.
Pentru procurarea celor 102 troleibuze produse de Belkommunmash Primăria a împrumutat circa 10 milioane euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiții. Ele au început să ajungă în Chișinău în martie 2011, scrie sic.md.
În același timp, în ianuarie 2011, primarul Dorin Chirtoacă deja testa unul din autobuzele care urma să fie dotat cu respectivul sistem. Acesta planifica să testeze chiar și instalarea turnichetelor, deși deja era sigur că cetățenii nu vor fi mulțumiți de experiment.
La începutul anului 2014, se anunța iarăși despre „un nou proiect” ce presupune achitarea călătoriei cu ajutorul unui „card paypass” prin intermediul terminalelor electronice instalate în troleibuze. Potrivit șefului RTEC Gheorghe Morgoci, „tenderul de implementare a proiectului îl câștigase o firmă din Thailanda. Apoi, autoritățile Republicii Moldova, pentru a evita un conflict cu China, nu le-au deschis viză angajaților firmei câștigătoare, respectiv a fost anunțat un alt tender. Acum este câștigătoare o firmă din Israel”.
Culmea este că, în raportul de activitate din acel an, Chirtoacă anunța că „implementarea reformelor pentru modernizarea principalelor regii continuă (instalarea sistemelor de monitorizare a activității, inclusiv GPS, taxare electronica, aprobarea contractelor de prestare a serviciilor publice etc.)”
Subiectul a fost iarăși scos de la naftalină în martie 2015, cînd se anunța că Dorin Chirtoacă a aprobat principiile generale de implementare a sistemului de taxare electronică. Atenție, toate termenele-limită anunțate anterior au fost deja încălcate. „Documentul a fost elaborat de către Consultantul ROM Transportation Engineering Ltd, în scopul implementării Strategiei de Transport a municipiului Chişinău”, a anunțat serviciul de presă al primăriei. Atunci a fost stabilit un nou termen-limită – de 6 luni din momentul implementării acestei inițiative.
În iunie 2015, Direcția generală transport public și căi de comunicație a Consiliului Municipal Chișinău anunța că proiectul „Implementarea sistemului de taxare electronică în municipiul Chișinău” se află în faza finală.
„Nu cunosc la ce etapă se află acum, dar știu că Regia Transport Electric a început să facă deparcări…” În octombrie 2015, s-a aflat că reforma nici nu a început a fi implementată.Dorin Chirtoacă a declarat atunci că nu știe la ce etapă se află proiectul și că responsabilă este Direcția Transport Electric, care ar fi început un proces misterios numit „deparcări”. „Nu cunosc la ce etapă se află acum, dar știu că Regia Transport Electric a început să facă deparcări (sic)… și mai știam că au o problemă cu compania din Taiwan care trebuia să facă lucrările… Dar eu voi readuce în discuție acest subiect la prima ședință a Primăriei”, a declarat primarul general al capitalei, citat de ZdG. În raportul de activitate a Primăriei Chișinău pentru 2007-2015, aflăm că instalarea sistemelor de monitorizare GPS și de taxare electronică sunt, în continuare, o prioritate pentru Primărie.
Și de parcă situația nu ar fi fost suficient de ridicolă, în mai 2016, presa a aflat că studiul de fezabilitate așa și nu a fost aprobat de Consiliul Municipal.
Între timp, avem Wi-Fi gratuit în troleibuze (mai exact, contra vizionării publicității), nu și aparate de aer condiționat, avem pierderi la RTEC, nu și un sistem de achitare transparent.
Apropo de transparență
În prezent, RTEC primește anual subvenții de la Primărie, deci din banii contribuabililor. Asta pentru că încasările din tichete nu ar fi suficiente pentru autofinanțare. Doar în 2014, RTEC și Parcul Urban de Autobuze (PUA) au primit împreună subvenţii de peste 220 de milioane de lei.
Nu e un secret pentru nimeni că nu toți banii încasați de taxatori ajung în registrele contabile ale RTEC și PUA. Unii chiar au afirmat că se tipăresc tichete neînregistrate și asta cu buna știință a superiorilor.Nu se știe cît de răsfirată e această caracatiță, dar tichetarea electronică ar fi cu siguranță o soluție pentru a o curma. O soluție europeană pentru un oraș care se vrea european.
Și apropo. Se pare că regiile ar putea cîștiga considerabil mai mult din tichete, chiar fără a majora tariful existent de 2 lei, economisind astfel banii publici. Atunci cînd, cu vreo cîteva ocazii, microbuzele au ieșit în grevă, iar Regia și Parcul au scos mai multe unități pe rute pentru a face față fluxului de călători, încasările au au crescut de două-trei ori. Așadar, microbuzele de rută reprezintă un concurent direct pentru troleibuzele și autobuzele din Chișinău. Microbuzele sunt private și aduc bani foarte puțini în buget. În acest context, alegerea autorităților locale de a continua relația cu microbuziștii—în pofida încălcărilor repetate ale promisiunilor de a ticheta pasagerii, de a nu lua mai mult de un număr n de pasageri în picioare, etc.—ridică mari semne de întrebare. Această alegere ne-a costat pînă la 220 de milioane de lei în 2014.
În loc de concluzie
Transportul public din Chișinău are cu siguranță și multe alte metehne, pe lîngă eșecul de a instala sisteme de tichetare electronică. O enumerare a lor o puteți găsi aici.
În timp ce capitala se sufocă tot mai tare și mai tare în ambuteiaje, avem un sistem de transport public subdezvoltat și ineficient. Departe de a fi „ca în alte orașe din Europa”. Problema necesită o soluție complexă, sistemică. Dar dacă edililor actuali le ia șase ani ca să promită și să nu facă nimic în privința unui fleac, în fond, cum este sistemul de tichetare electronică, le putem încredința rezolvarea unei probleme complexe?