Președintele Dodon deja dăunează economiei moldovenești prin crearea unei incertitudini strategice privind viitorul țării pentru investitorii străini,susţin experţii de la Expert-Grup, care au comentat vizita lui Igor Dodon la Bruxelles.
„Ideea ca Moldova să denunțe Acordul de Asociere cu UE pentru a adera la Uniunea Economică Eurasiatică este posibilă din punct de vedere tehnic și este o opțiune politică deschisă în situația la zi (cu 40-50% de susținere potrivit sondajelor recente). Totuși, un astfel de pas ar fi foarte aproape de un suicid economic pentru Moldova”, se arată într-o analiză a experţilor.
În contextul vizitei lui Igor Dodon de la Bruxelles analiştii economici au ţinut să clarifice faptele.
Pe parcursul ultimului deceniu, structura comerțului moldovenesc s-a schimbat masiv în direcția UE și tot mai departe de Rusia. Datele de bază sunt următoarele
Exporturile moldovenești spre UE au crescut de la 444 milioane dolari SUA în anul 2005 la 1.218 milioane dolari SUA în anul 2015, ceea ce reprezintă o creștere de 274%.
- Pe parcursul aceleiași perioade, exporturile moldovenești spre Rusia au scăzut de la 347 milioane dolari SUA la 241 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă o scădere de 30%.
Pe termen mai scurt, în perioada de negociere, semnare și intrare în vigoare a Acordului de Asociere cu UE, situația a fost identică:
- Exporturile moldovenești spre UE au crescut de la 1.103 milioane dolari SUA în anul 2012 până la 1.218 milioane dolari SUA în anul 2015, o creștere de 11%, pe când exporturile spre Rusia au fost în scădere.
„ Chiar dacă Rusia ar elimina sancțiunile aplicate exporturilor din Moldova, iar acestea ar reveni de la nivelul 241 milioane dolari SUA în 2015 la nivelul de 404 milioane dolari SUA în 2010, acestea oricum nu ar reprezenta mai mult de o treime din nivelul curent al exporturilor spre UE”, declară experţii de la Expert- Grup.
Aceştia accentuează că motivele orientării spre UE sunt clare. UE deja liberaliza importurile din Moldova de prin anul 2006 (prin intermediul Sistemului Generalizat de Preferințe – GSP, GSP+) și, mai activ, după anul 2008 (Preferințele Comerciale Autonome), înainte de semnarea Acordului de Asociere.
Între timp Rusia a preferat să procedeze invers și să sancționeze importurile din Moldova apelând la manipularea în scopuri politice cu standardelor tehnice, în special fiind vorba de standarde privind siguranța produselor agricole.
Alegerea politică a Moscovei a fost că Moldova trebuie pedepsită dur pentru aprofundarea cooperării cu UE. Mai exact, în septembrie 2013 Rusia a interzis importul de vinuri moldovenești, în iulie 2014 a interzis importul de fructe și legume proaspete, iar în august 2014 a introdus taxe de import la 19 categorii de produse (contrar obligațiilor prevăzute de Acordul privind Zona de Comerț Liber din cadrul CSI, pe care ambele state l-au ratificat.
„Este absolut contrar regulilor Organizației Mondiale a Comerțului de a manipula, în scopuri politice, cu standarde tehnice, obiective din punct de vedere științific. Dar Rusia nu ia în serios regulile OMC atunci, când acestea contravin intereselor sale geopolitice de a intimida și a pedepsi vecinii mici pentru comportament insubordonat (adică independent). Rusia a aplicat aceleași metode, în paralel, față de Ucraina și Georgia”, se mai arată în analiza experţilor.
Din 2015, Moscova a început să redeschidă parțial piața sa pentru anumite bunuri moldovenești (legume și fructe, vinuri etc.), dar pentru un număr limitat de companii, majoritatea din ele fiind originare din regiuni cu manifestări pro-ruse – autonomia găgăuză și regiunea separatistă transnistreană. Rusia a început să aplice principiul „biciului și turtei dulci” pentru a spori tensiunea și divergențele dintre autoritățile centrale pro-europene ale Moldovei și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.
Analiştii de la Expert-Grup mai subliniază că interdependența economică a Moldovei cu piața europeană și declinul dependenței de piața Rusiei are proporții enorme.
Moldova acum depinde de piața UE de cinci ori mai mult decât de cea rusească, ponderile fiind prezentate în continuare
În prezent Moldova extinde rețeaua sa de acorduri de liber schimb cu state din „piața europeană lărgită”, care constă din toți vecinii apropiați ai UE, cu care aceasta are acorduri de liber schimb. Aici sunt incluse, în afară de UE, statele membre ale EFTA (Norvegia și altele), CEFTA (statele din Balcani ce nu fac parte din UE), Uniunea Vamală a UE (Turcia), partenerii UE sud-mediteraneeni, precum și alți parteneri ai Moldovei în cadrul ZLSAC (Ucraina, Georgia).
„Moldova este atât liberă, cât și încurajată să consolideze această rețea de zone de liber schimb. Această piață europeană lărgită cuprinde 72% din totalul exporturilor moldovenești. Toate acestea ar dispărea dacă Moldova ar accede în Uniunea Economică Eurasiatică, pe care o propune Președintele Dodon”, mai scriu experţii economici.
