Economiştii de la Echipa Economică Germană pentru Moldova (GET Moldova, constată în buletinul informativ din februarie constată că la aprobarea pachetului de asistenţă de 175,7 milioane USD, pentru următorii 3 ani, FMI a formulat un număr ”neobişnuit de mare” de condiţii pentru autorităţile de la Chişinău. Practic toate condiţiile Fondului vizează sectorul bancar, care a fost sursa principală a crizelor financiare şi fiscale în ultimii ani, scrie Mold-street.

Transparenţa acţionarilor şi limitarea 

Cele 16 condiţii ale FMI se referă, printre altele, la asigurarea unui grad mai mare de transparenţă a acţionarilor băncilor comerciale, transparentizarea procesului de creditare a companiilor de stat şi consolidarea atribuţiilor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Reprezentanţii Fondului s-au arătat îngrijoraţi că proprietarii de instituţii bancare au posibilitatea de a se împrumuta între ei sau să împrumute bani unor persoane fizice sau juridice apropiate, care nu intenţionează să restituie sumele acordate. Ei au apreciat faptul că BNM a impus restricţii asupra tranzacţiilor care se califică drept operaţiuni concertate, dar au cerut ca autorităţile să reducă oportunităţile de creditare intrabancară şi a persoanelor şi firmelor affiliate. În acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea de a supraveghea mai strict activităţile de creditare a întreprinderilor publice şi eliberarea garanţiilor de stat de către guvern. 

FMI a mai cerut interzicerea mutării, într-o manieră arbitrară, a conturilor deţinute de instituţii publice într-o anumită bancă la alte bănci. 

Alte condiţii se referă la două dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova – Agroindbank şi Moldindconbank – care urmează să rămână sub supraveghere specială din partea BNM până la clarificarea structurii de proprietate, efectuarea unui audit complet şi recuperarea resurselor acordate firmelor afiliate. De astfel, aceste condiţii urmează a fi aplicate faţă de toate instituţiile din sistemul bancar al ţării. 

În privinţa celei de-a treia mari instituţii vizate în mod special, Victoriabank, FMI a menţionat finalizarea procesului de audit şi numirea unui nou consiliu de administrare.

Protecţie pentru funcţionarii BNM

În paralel, FMI a cerut ca atribuţiile de supraveghere ale băncii centrale să fie consolidate, iar funcţionarii BNM să fie protejaţi prin lege de de posibile procese de judecată. Totodată, organizaţia internaţională a solicitat ca actele reglementare ale BNM să fie clarificate din punct de vedere legal, astfel încât acestea să nu poată fi contestate de către judecători corupţi. 

Guvernul a fost de accord să majoreze Fondul de Garantare a Depozitelor pentru a reduce cheltuielile publice la o eventual recapitalizare a băncilor în viitor – cum s-a întâmplat după frauda bancară din 2014 – când s-a dovedit că măsurile de protejare a depozitelor au fost insuficiente. 

Tarife mai mari la resurse energetice

Odată cu semnarea memorandumului cu FMI, autorităţile moldovene s-au angajat să majoreze tarifele la agenţii energetici, până la un nivel ce permite recuperarea costurilor de producere ale companiilor din sectorul energetic, măsura fiind necesarp pentru a evita pierderile financiare ale utilităţilor publice şi a nu pune presiune pe bugetul public. 

Cheltuieli publice mai mari

În materie de fiscalitate condiţile Fondului Monetar Internaţional sunt mai puţin stricte, au precizat reprezentanţii GET Moldova. Resursele oferite de către FMI şi alţi donator vor permite de fapt o majorare a cheltuielilor pblice, care au fost reduse la minimum în 2015 şi 2016, limitând, în acelaşi timp, deficitul la nivelul de 2.9% din PIB. Pe de o parte, a fost solicitată majorarea vârstei de pensionare, însă FMI a insistat ca pensiile să fie ajustate permanent la nivelul inflaţiei. 

Volumul asistenţei 

Din suma totală de 175,7 milioane USD, 74% va fi alocată de către FMI. Banii sunt oferiţi în formă de împrumut pe două linii creditare – Mecanismul Extins de Finanţare (Extended Fund Facility, EFF) şi Mecanismul Extins de Creditare (Extended Credit Facility, ECF), care diferă în condiţii. Rata dobânzii la EFF este de 1.3%, iar la ECF ea este 0%, cu o perioadă de graţiere de 5 ani şi 6 luni. 

Guvernul va primi banii în tranşe, nu însă înainte de a demonstra că reformele au demarat sau cadrul juridic pentru reforme există deja. Prima tranşă în sumă de 35.2 milioane USD a intrat în conturile guvernului în decembrie 2016, în scurt timp după aprobare de către Consiliul FMI. Transferul celorlalte tranşe va fi anticipat de vizite de documentare a progresului înregistrat de către autorităţi din partea misiunilor Fondului, care vor avea loc în lunile iulie şi decembrie. Dacă guvernul va respecta obligaţiunile asumate Republica Moldova ar putea primi alte 390 de milioane de la donatorii externi, care au suspendat asistenţa ca rezultat al fraudei de 1 miliard USD acum trei ani. 

În cazul în care măsurile agreate între FMI şi guvernul de la Chişinău vor elimina neajunsurile din sistemul bancar al ţării, Republica Moldova ar putea intra într-o faţă de creştere economică pe termen mediu, au menţionat reprezentanţii grupului german. 

GET Moldova este un grup de lucru consultativ, format în cadrul unui proiect regional, care consiliază guvernul Republicii Moldova în materie de dezvoltare economică şi planificare a reformelor. Acesta informează, de asemenea, guvernul de la Berlin şi companiile germane în privinţa situaţiei economice în fosta republică sovietică.  Grupuri similar există în Ucraina, Belarus şi Georgia.