Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) atestă o situație generală gravă a mass-media în Republica Moldova. Cele mai afectate zone, constatate de ISMM, sunt contextul politic, urmat, ca gravitate, de mediul economic și de securitatea spațiului mediatic, ca parte a securității spațiului informațional național.
Conform raportului anual „Indicele situației mass-media (ISMM) din Republica Moldova în 2016” cadrul juridic de reglementare a activității mass-media atestă o situație gravă a presei. În perioada de referință, nu a fost atestată îmbunătățirea cadrului normativ, singurul act modificat fiind Legea cu privire la accesul la informație.
„În pofida angajamentelor asumate de Guvern, un nou Cod al Audiovizualului așa și nu a fost adoptat. În prezent lipsesc reglementări separate ce ar delimita serviciile de programe audiovizuale generaliste de cele tematice; nu există reglementări speciale pentru radiodifuzorii locali/regionali; reglementări pentru mass-media comunitare; pentru media online; presa tipărită, și care ar fi ajustate la realitățile zilei de azi. O parte din actuala legislație nu este conformă standardelor internaționale, iar cadrul juridic este aplicat defectuos”, se arată în raport.
Ceea ce ţine de contextul politic, experţii denotă o situație extrem de gravă a mass-media sub acest aspect. Principalele motive care au determinat situația în cauză sunt implicarea masivă a factorului politic în activitatea mass-media, ca urmare a evenimentelor politice majore produse în perioada de referință (alegeri la Chișinău, la Comrat și la Tiraspol), implicarea factorului politic în activitatea autorității de reglementare a audiovizualului, acapararea mass-media importante și influente – în principal, instituții audiovizuale – de către politicieni, impunerea, de facto, a agendei politice pentru un număr mare de mass-media, precum şi utilizarea mass-media în scopuri politice şi mimarea unei cooperări a politicului cu media.
Nici mediul economic şi cel profesional nu stă mai bine. „Nici legislația, nici starea economiei nu favorizează independența financiară a mass-media,
de care depinde și independența lor editorială. Legislația nu prevede limite speciale pentru concentrarea proprietății în mass-media sau pentru accesarea
publicității comerciale de către instituțiile de presă. Sunt atestate poziții dominante și pe piața media, și pe piața publicității, fapt ce generează concurență neloială, dar organele responsabile, de facto, acceptă această stare de lucruri”, relevă studiul.
Probleme grave se atestă şi la capitolul calitatea jurnalismului. Au fost scoase în relief grave probleme ce vizează diversitatea produselor mediatice în interiorul fiecărei mass-media (pluralism intern), cât și calitatea acestora. De cele mai dese ori, în mass-media naționale lipsesc subiecte din mediul rural. Afilierea politică a multor mass-media generează propagandă, manipulare și dezinformare.