Dacă în anii precedenţi evaluările de ţară difuzate cu regularitate de către agenţia americană de rating economic au fost comentate în majoritatea cazurilor de către economişti, lansarea în prima jumătate a lunii ianuarie a ratingului actualizat de Moody’s a servit drept motiv de deschidere a şampanie în tabăra guvernării.  Deoarece Republica Moldova nu a înregistrat progrese economice reale în ultima perioadă, sunt necesare câteva explicaţii esenţiale pentru a înţelege cum trebuie tratate calificativele acordate de Moody’s şi de ce autorităţile moldovene creează o percepţie publică falsă.

Moldova nu a evoluat – s-a îmbunătăţit doar perspectiva

Astfel, pe 13 ianuarie 2017 agenţia de rating internaţional Moody’s Investors Service a informat despre reconfirmarea ratingului de ţară B3 pentru Republicii Moldova, dar cu schimbarea perspectivei de la ”B3 Negativ” la ”B3 Stabil”. Potrivit comunicatului companiei, factorii-cheie pentru schimbarea perspectivei de rating de la Negativ la Stabil sunt:

- reducerea riscurilor de finanţare guvernamentale ca urmare a semnării Memorandumului cu FMI în noiembrie 2016, care a făcut posibilă şi redeschiderea finanţărilor din partea partenerilor de dezvoltare;
- adoptarea noului cadru de reglementare bancară menit să consolideze gestionarea sistemului bancar, fapt ce reduce probabilitatea asumării de către guvern sau banca centrală a unor datorii contingente suplimentare din acest sector.

În realitate, Republica Moldova nu a evoluat în ratingul Moody’s, calificativul B3 fiind păstrat în continuare. Motivele menţionate pentru reafirmarea acestui calificativ sunt:

- mediul politic mai calm după multiplele remanieri guvernamentale din perioada 2014-2015, când s-a produs frauda bancară;
- datoria guvernamentală a crescut brusc din cauza costurilor BNM pentru recapitalizarea sistemului bancar, dar datoria rămâne gestionabilă, ca urmare a ponderii ridicate a datoriei concesionale în mixajul datoriei guvernamentale;
- ratingul Moldovei rămâne limitat în mod semnificativ de un nivel ridicat de sărăcie, o bază economică îngustă, impedimente structurale în calea creşterii economice şi a puterii instituţionale foarte slabe ale ţării. De asemenea, în ratingul B3 este reflectat şi riscul politic legat de conflictul transnistrean.

Ce au văzut politicienii şi instituţiile statului în ratingul Moody’s

La scurt timp după comunicatul Moody’s au apărut şi reacţiile de bucurie ale politicienilor şi instituţiilor de stat. Astfel, premierul Pavel Filip a menţionat printre altele: „Specialiştii în economie, mai ales, ştiu cât de importantă şi de îmbucurătoare este o asemenea veste pentru ţara noastră. Ea este rezultatul direct al eforturilor pe care şi noi la Guvern, şi colegii de la Parlament, şi toţi cetăţenii moldoveni le-au făcut să depăşim o criză economică şi una politică dificile. Este rezultatul îndeplinirii, în 2016, a unei Foi de Parcurs cu UE, a demarării unor reforme importante şi a semnării acordurilor cu FMI şi Banca Mondială”.

La prezentarea rezultatelor unui an de la instaurarea guvernului, primul ministru a făcut referinţă şi la calificativul obţinut de ţara noastră afirmând că: „După primul an de guvernare, lucrurile se schimbă şi avem certificare internaţională: chiar vinerea trecută, agenţia internaţională Moody’s, un reper pentru investitorii străini, a îmbunătăţit ratingul de ţară al Republicii Moldova de la „Negativ B3” la „Stabil”.”

Şi liderul celui mai important partid de la guvernare, Vlad Plahotniuc a turnat o doză de optimism la acest subiect: „Republica Moldova şi-a îmbunătăţit considerabil ratingul internaţional. Acum potenţialii investitori din afară au un indicator clar că ţara noastră înregistrează o dinamică ascendentă şi poate oferi garanţii sigure pentru cele mai diverse şi de amploare proiecte economice”.

În acelaşi timp, atât pe pagina oficială a Guvernului , cât şi a Ministerului Finanţelor au fost plasate comunicate cu conţinut care pe alocuri distorsionează realitatea, chiar dacă ambele în final fac trimiteri la sursa primară. Spre exemplu, în comunicatul Guvernului se spune că „Moody’s a modificat calificativul acordat Republicii Moldova din ”Negativ” în ”Stabil””, ceea ce nu corespunde adevărului, întrucât calificativul de B3 a ţării, despre care cei de la Guvern nu pomenesc nimic, a rămas acelaşi, fiind supusă schimbării doar perspectiva.

Şi cei de la Finanţe afirmă că „Moody’s a îmbunătăţit puternic ratingul de ţară al Republicii Moldova”, o aserţiune care iarăşi este în afara realităţii.

Ratingul Moldovei – la nivel speculativ cu risc de credit ridicat

Pentru o înţelegere pertinentă a poziţionării ţării noastre în ratingul Moody’s este util de analizat scara calificativelor acordate de această agenţie şi semnificaţia lor.

Astfel, ratingul dat este constituit dintr-un număr total de 21 de calificative, iar B3 care este atribuit Moldovei este mai aproape de coada clasamentului (16 din 21) şi semnifică că ţara noastră comportă în continuare un risc de credit ridicat, fiind o destinaţie mai puţin recomandată investitorilor.

Scara rating-ului Moody’s şi definirea acesteia

Sursa: Moody’s

Comparând cu calificativele acordate altor state putem menţiona că printre ţările cu B3 Stabil se află Bosnia şi Herţegovina, Congo sau Egipt, în timp ce ţări precum Georgia, Albania, Armenia sau Azerbaidjan dispun de ratinguri superioare Moldovei.

Cea mai bună plasare a Moldovei a fost la sfârşitul anilor 90

Analizând retrospectiva calificativelor acordate Moldovei, constatăm că cea mai bună poziţionare a fost la sfârşitul anilor 90, când ţara noastră apare în premieră în evaluările Moody’s, prima „notă” din 1997 de Ba2 fiind şi cea mai mare de până acum. Ulterior, la începutul anilor 2000 ratingul Moldovei a fost retrogradat până la Ca (aproape de default) pe fondul suspendării pe o perioadă mai lungă de timp a relaţiilor cu FMI a guvernării de la acea vreme. Începând cu anul 2010, Moldova rămâne cu calificativul neschimbat de B3. În iulie 2015 după ce partenerii de dezvoltare (UE şi Banca Mondială)  au anunţat despre îngheţarea finanţărilor externe acordate Moldovei, Moody’s a schimbat perspectiva de evoluţie din Stabil în Negativ, pentru ca la începutul acestui an după încadrarea într-un nou Program cu FMI şi stabilizarea situaţiei, să se revină la un Outlook Stabil.

Evoluţia Moldovei în calificativele acordate de Moodys

Sursa: TradingEconomics

Care este utilitatea de a fi evaluat de Moody’s

În general, impactul evaluărilor rating-urilor suverane din partea agenţiilor precum Moody’s poate fi cuantificat sub 2 aspecte:

- Pe de o parte, Ratingul Suveran este important pentru statele care emit obligaţiuni pe pieţele internaţionale. Cu cât este mai bun rating-ul cu atât riscul de neplată este mai mic, iar interesul investitorilor de a procura titlurile de stat respective este mai mare şi implicit costurile atragerii resurselor pentru stat sunt mai mici. Este de menţionat că Moldova nici la momentul actual, nici în ultimii ani nu a emis careva obligaţiuni pe pieţele externe, iar din acest punct de vedere impactul calificativului Moody’s este nul. Modalităţile cele mai utilizate de ţara noastră de finanţare a deficitului bugetar includ emisiunile de valori mobiliare pe piaţa internă, cât şi împrumuturile bilaterale din partea altor state sau din partea partenerilor de dezvoltare.
- Pe de altă parte, evaluarea serveşte ca un barometru al nivelului de dezvoltare economică şi al stabilităţii politice şi instituţionale al ţării. Prin urmare, calificativul acordat cu explicaţiile de rigoare poate servi drept un ghid pentru potenţiali investitori care analizează oportunitatea de a efectua investiţii în ţara analizată. Din această perspectivă, evaluarea făcută de Moody’s este indiscutabil importantă şi pentru Republicii Moldova.

Fără îndoială, modificarea perspectivei de evoluţie din „B3 Negativ” în „B3 Stabil” reprezintă un fapt pozitiv, care este efectul restabilirii relaţiilor cu FMI, a reluării finanţărilor externe, acordării unui grad mai mare de autonomie Băncii Naţionale a Moldovei şi a modificării cadrului regulator aferent. Totodată, ratingul a fost influenţat şi de reformele iniţiate în sistemul de pensii şi a intenţiilor de reformare a administraţiei publice. Însă pe lângă aceasta, oficialităţile moldovene au trecut cu vederea faptul că Moody face referinţă la Republica Moldova drept un stat unde „corupţia în justiţie este înfloritoare”, iar „capacitatea instituţiilor este foarte slabă”.

Prin urmare, fără schimbări calitative în actul de justiţie şi în credibilitatea instituţiilor, oricare alte reforme nu au cum să devină sustenabile în implementare, iar afirmaţiile triumfaliste despre “Moldova – destinaţie stabilă şi sigură pentru investitori” sunt combătute de dinamica Investiţiilor Străine Directe (ISD), care vor bate pasul pe loc.

Potrivit datelor BNM, stocul de ISD acumulat la sfârşitul trimestrului III 2016 a fost evaluat la 3.575,2 milioane de dolari, cu aproape 110 milioane de dolari mai mult decât se atestau la finele anului 2015. Deşi este în creştere, stocul ISD rămâne inferior nivelului din anul 2013, când a ajuns la 3,62 de miliarde de dolari.

Bucuria exagerată a guvernanţilor aduce aminte despre un banc sovietic, în care preşedintele unui kolhoz adună tot satul pentru a da citire unei scrisori de felicitare de la centrul raional, cu ocazia distribuirii ciubotelor din cauciuc pentru localnici. ”Acum, tovarăşi, nu veţi mai fi nevoiţi să umblaţi în caloşi prin noroi şi rahat, pentru asta aveţi ciubote noi”, le-a comunicat oamenilor capul gospodăriei colective.