Situația din România este urmărită cu atenție și în Republica Moldova, țară care este îndemnată insistent în ultimii ani să urmeze exemplul țărilor europene, inclusiv al României, în ce privește combaterea corupției. Nu există deocamdată o reacţie oficială din partea autorităţilor moldovene la evenimentele de la Bucureşti. Directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție (CNA), Cristina Țărnă, vede însă similitudini între ceea ce se întâmplă acum în România și în Republica Moldova, afirmând că lecția principală pe care trebuie s-o înveţe moldovenii este că „supremația funcțiilor nu răstoarnă supremația legii”.
„Lecția principală pe care ar trebui să o învețe Republica Moldova din experiența României este că supremația funcțiilor nu răstoarnă supremația legii. Este evident că oamenii se simt foarte revoltați, ei înțeleg că nu există egalitate în fața legii, că nu legea primează, ci interesul personal. Este absolut firească reacția lor. Republica Moldova, întâmplător sau nu, la sfârșitul anului trecut a inițiat un proiect de amnistiere a averilor dobândite dubios. Cred că înainte să se ia decizii definitive cu privire la necesitatea amnistierii unor asemenea averi e foarte important să se uite la experiența României. Chiar dacă nu se spune expres, legea de la noi este pentru funcționarii care au acumulat averi din activități criminale de corupție. Aceasta senzație este împărtășită și de către cetățeanul de rând. Înainte să avanseze cu această inițiativă ar fi foarte important să se uite la ce se întâmplă în România acum. Existe diferențe între cele două amnistii, dar sunt și multe similitudini”, a declarat Ţărnă într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Directoare adjunctă a CNA se arată interesată de acţiunile DNA, în contextul în care în Republica Moldova există o inițiativă care ține tot într-un fel de favorizarea anumitor infractori, preponderent din zona funcționarilor corupți, iar procurorii anti-corupție de la Chişinău ar avea câteva lecţii de învăţat.
„Paralel protestelor din România, au loc procese juridice destul de interesante. Am văzut o știre că DNA a descins la Ministerul Justiției și încearcă să investigheze persoanele care au redactat celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului, considerând activitatea de elaborare drept o favorizare a infractorilor anchetați de DNA. Abordarea este controversată, juridic vorbind. Pe de o parte, există dreptul Parlamentului de a face legi și dreptul Guvernului de a le iniția, iar, pe de altă parte, există obligația procurorilor și a justiției de a urmări și pedepsi săvârșirea și favorizarea infracțiunilor. În aceste condiții, activitatea DNA este apreciată de unii ca o imixtiune asupra exercitării atribuțiilor inerente puterilor legislativă și executivă. În același timp, atunci când cei care scriu legile sunt și cei care vor beneficia direct de ele, iar în consecință tot ei nu vor fi atrași la răspundere, înțeleg și abordarea DNA. Problema e că nu au mai existat asemenea precedente și nu se știe în final ce apreciere juridică va fi dată acestor acțiuni de către instanțele de judecată și, eventual, de către Curtea Constituțională. Dar, până se ajunge la asemenea interpretări, precedentul românesc de investigare a acțiunilor de elaborare a unei legi prin care sunt favorizați infractori concreți ar putea să inspire și procurorii din Republica Moldova, recent reformați după modelul DNA. Or, după cum spuneam, este și la noi o inițiativă care ține tot într-un fel de favorizarea anumitor infractori, preponderent din zona funcționarilor corupți. Cred că din evenimentele și procesele care au loc acum în România pot trage învățăminte toți: și procurorii, și clasa politică, și societatea din Republica Moldova. Sunt niște procese sociale și juridice, interesante și periculoase deopotrivă, care la un moment dat ar putea să treacă Prutul”, mai spune oficialul CNA Cristina Ţărnă.
Protestele din România față de decizia Guvernului, de a modifica prin ordonanță de urgență codul penal, a scos în stradă peste 150 de mii de oameni și joi seară în mai multe orașe de peste Prut.
Un marș de protest de solidarizare se anunță în acest sens și la Chișinău. Pe Facebook circulă mai multe mesaje prin care cetățenii sunt îndemnați să vină în această seară, la ora 18:00, la monumentul domnitorului Ștefan Cel Mare, pentru a se solidariza cu manifestațiile de peste Prut.