Unul dintre ei este acuzat că i-a plătit soţiei sume mari de bani din fonduri publice. Altul vrea să introducă un venit universal de bază, care ar costa 440 de miliarde de euro, plătit din taxarea roboţilor.
Un al treilea vrea să scoată ţara din zona euro, iar ultimul concurent este un novice, lipsit complet de experienţă, care a promis destule ca ministru de finanţe, dar a livrat mai nimic.
Alegerile prezidenţiale din Franţa devin rapid una dintre cele mai imprevizibile curse din ultimii ani, chiar şi luând în considerare decizia Marii Britanii de a ieşi din UE şi alegerea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite, scrie într-o opinie pentru MarketWatch jurnalistul financiar Matthew Lynn.
Pieţelor a început deja să le miroasă a probleme, dublând spread-ul dintre obligaţiunile franceze şi cele germane în doar câteva săptămâni, scrie zf.ro.
Pe măsură ce alegerile se apropie, şi devine clar că niciunul dintre candidaţi are un program credibil pentru recuperarea economiei Franţei, una dintre cele mai mari din lume, spread-urile vor deveni şi mai mari.
A paria contra guvernului francez pe piaţa obligaţiunilor a devenit cea mai uşoară afacere speculativă din lume. Piaţa obligaţiunilor suverane franceze este a patra ca mărime din lume, după cele ale SUA, Japoniei şi Italiei.
Doi dintre candidaţi ar fi catastrofali pentru economie. Marine Le Pen a ameninţat cu un protecţionism în stilul lui Donald Trump şi că va scoate Franţa din zona euro. Însă ea nu are niciun plan clar despre cum va face aceste lucruri.
Benoît Hamon îl face pe socialistul american Bernie Sanders (concurent la preşedinţia SUA) să pară cuminte. Francezul face promisuni de cheltuieli nerealiste, cu doar o taxă pe roboţi pentru a le finanţa.
François Fillon şi Emmanuel Macron sunt mult mai credibili, dar doar până la un punct. Franţa este total nepregătită pentru reducerile cheltuielilor publice promise de Fillon, iar singurul lucru de care Franţa are nevoie este un preşedinte care intră schiopătând în birou sprijinit doar de un mandat slab şi care îşi petrece apoi următorii cinci ani ferindu-se de procurori.
Macron este cel mai tânăr şi proaspăt dintre candidaţi, şi curând va deveni favoritul pieţelor şi afacerilor mari. Însă politicile sale sunt atât de vagi încât nu va şti ce să facă la Palatul Elysée. Ca ministru al economiei, a făcut un joc bun, dar n-a înscris mai deloc – dereglementarea rutelor de autobuz a fost una din puţinele sale realizări remarcabile, şi este greu de crezut că mai multe autobuze sunt răspunsul problemelor Franţei.
Primul tur al alegerilor va fi în mai, iar al doilea în aprilie. Franța este un stat prezidențial, în care președintele are atribuții importante și asupra Guvernului.