1. Moldoveni ştiu că, de cele mai multe ori, protestele nu se soldează cu nimic. Anul 2015 şi o bună parte a anului 2016 Moldova a fost zguduită de proteste masive, în stradă ieşind zeci de mii de oameni, iar uneori chiar şi peste o sută de mii. Guvernarea nu a cedat nici măcar jumătate de pas. Şi aceasta în condiţiile în care în alte ţări un număr de protestatari mult mai mic reuşea să obţină chiar şi demisii de guvern (România, Islanda etc.).

2. Practic nu există lideri care ar scoate oamenii în stradă şi ar gestiona eficient energia maselor. Cu excepţia lui Andrei Năstase, astfel de lideri în Moldova nu au mai rămas. Igor Dodon a acces în funcţia de Preşedinte şi acum are alte priorităţi, Renato Usatâi se află de luni bune la Moscova, iar Maia Sandu niciodată nu a fost considerată un lider în stare să provoace proteste cu caracter de masă şi să le gestioneze eficient.

3. Guvernarea ştie să ofere periodic „bomboane” moldovenilor, ceea ce reduce din spiritul lor protestatar. Aşa s-a întâmplat în 2015, când de ochii lumii au avut loc nişte arestări chipurile a persoanelor vinovate de „furtul miliardului”, deşi ulterior s-a văzut că acestea practic nu au avut nici o treabă cu „jaful secolului”. Aşa s-a întâmplat şi în 2016, când iniţial s-au diminuat unele preţuri şi tarife, iar ulterior s-a oferit „marea bomboană” – alegerile prezidenţiale directe. Aşa se va întâmpla probabil şi în 2017, când, dacă oamenii din nou îşi vor manifesta nemulţumirea, li se va oferi o „bomboană” gen „sistem electoral mixt sau uninominal”.

Să nu credeţi că nemulţumirea cetăţenilor Republicii Moldova e mai mică decât a celor din România! Să nu credeţi că cetăţenii Republicii Moldova sunt mai „miopi” decât cei din România şi nu înţeleg ce se întâmplă în fiecare zi! Oamenii văd, înţeleg, sunt nemulţumiţi şi acest lucru se vede inclusiv din sondajele de opinie care se fac periodic, şi nu numai din sondaje. Dar, dacă pe cei din România are cine să-i scoată în stradă, să-i facă să deosebească „bomboanele” de „otravă”, are cine să le gestioneze eficient acţiunile şi, cel mai important, are cine să-i înveţe să obţină ceva din protestele lor, atunci, pe cei din Republica Moldova….

Iată, cam astfel se explică „misterioasa” dispariţie a spiritului protestatar din spaţiul dintre Prut şi Nistru.

Igor Volniţchi