În cadrul şedinţei de astăzi, 31 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii a fost anunţat despre clasarea cauzei penale pornite în privinţa judecătorului de la Rezina, pe motiv că magistratul a căzut sub incidenţa amnistiei. Procurorul care s-a ocupat de caz a înaintat propunerea de anulare a suspendării din funcţie a lui Andrei Balan, transmite portalul Anticorupţie. Prezent la şedinţa CSM, magistratul a susţinut demersul procurorului.

„Domnule Balan, dumneavoastră aţi fost de acord cu soluţia dată de procuror, de clasare a dosarului pe motiv de amnistie?”, a întrebat unul dintre membrii CSM. „Da”, a confirmat judecătorul. „Ştiţi că acest lucru înseamnă că vă recunoaşteţi tacit vinovăţia?” a insistat membrul Consiliului.

Balan a fost întrebat dacă consideră că se poate reabilita în funcţia de judecător după această soluţie a procurorului. Într-un final, membrii CSM au decis să nu accepte revenirea lui Balan în funcţia de magistrat, precizează portalul Anticorupţie.

Precizăm că magistratul Andrei Balan a fost lipsit de imunitate la începutul lunii octombrie 2016, după ce Eduard Harunjen a primit acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a magistratului pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, legată de învinuirea de săvârşirea unor infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave şi soldată cu urmări.
 
În luna mai 2010, judecătorul a aplicat în mod ilegal prevederile legale cu privire la amnistie şi a redus cu un sfert (adică 3 ani 5 luni şi 4 zile) perioada neexecutată a pedepsei aplicate interlopului Vitalie Proca, care a fost condamnat pentru infracţiuni excepţional de grave. De asemenea, în septembrie 2010, acelaşi judecător de instrucţie l-a eliberat condiţionat de pedeapsa penală, înainte de termen, pe acelaşi condamnat, pe termenul neexecutat de 4 ani, 1 lună şi 18 zile, cu stabilirea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare. 
 
După eliberarea nefondată a condamnatului Vitalie Proca, în perioada în care urma să-şi ispăşească pedeapsa stabilită de instanţele naţionale, Proca a comis o serie de infracţiuni deosebit de grave pe teritoriul altor state (26 noiembrie 2012 - tentativă de omor pe teritoriul României, fiind condamnat recent definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 21 ani 8 luni închisoare; 20 martie 2012 - tentativă de omor pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii comis asupra cetăţeanului Federaţiei Ruse, Gherman Gorbunţov).

Despre misterul eliberării condiţionate, în 2010, a asasinului Vitalie Proca Jurnal.md a scris în repetate rânduri, mai exact despre implicarea oligarhului Vladimir Plahotniuc în eliberarea ilegală a killerului, cu scopul comandării asasinării bancherului rus Gherman Gorbunţov.

Primarul de Bălţi, Renato Usatîi, a divulgat anterior un fragment dintr-o convorbire telefonică, despre care spune că a avut-o cu un intermediar al killerului Vitalie Proca, bănuit că a tras în Gorbunţov în 2012, la Londra. Discuţia se referă la rolul prim-vicepreşedintelui PD în schema criminală. Mai exact, persoana cu care discută Usatîi spune că Proca are dovezi care îl incriminează pe Plahotniuc şi că este gata să le pună la dispoziţia anchetatorilor.
  
După ce a fost prins la Moscova peste trei ani, în 2013, Proca a mărturisit că a fost eliberat la comanda oligarhului Vladimir Plahotniuc. Acesta le-a povestit anchetatorilor ruşi că în spatele „amnistierii” sale stă consăteanul său din Pituşca, raionul Călăraşi (unde s-au născut părinţii lui Plahotniuc). Potrivit mărturiilor, Plahotniuc ţinea legătura cu Proca prin intermediul lui Dorin Damir, finul de cununie al oligarhului şi directorul holdingului de pază Argus.

„La începutul anului 2010, Dorin Damir s-a întâlnit cu Proca în închisoare şi i-a propus acea amnistiere. În schimb, Proca trebuia să execute ordinele lui Plahotniuc. Proca era în perioada de pregătire pentru intimidarea oamenilor de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, când a fost arestat în cel mai nepotrivit moment la Moscova, unde a început să depună mărturii cu privire la persoanele care l-au angajat”, scria în 2013 presa rusă.
 
Contactat în repetate rânduri de Jurnal, Vladimir Plahotniuc nu a răspuns la telefon pentru a comenta acuzaţiile privind legăturile sale cu Vitalie Proca.

În 2013, Jurnal.md publica un articol amplu după arestarea lui Proca la Moscova, în urma unei operaţiuni Interpol. „La prima vedere, un asasin ordinar, Vitalie Proca, a avut protecţie solidă în conducerea de vârf a ţării. Iar acest lucru îl demonstrează reducerea pedepsei de la închisoare pe viaţă până la eliberarea lui condiţionată, eliberarea ilegală a actelor, plimbarea nestingherită în afara ţării şi sfidarea grosolană a legii. La o analiză mai profundă a faptelor, toate sforile duc la nimeni altul decât la prim-vicepreşedinte Parlamentului, Vlad Plahotniuc, cel care controlează în întregime justiţia din Republica Moldova, lucru demonstrat şi afirmat în repetate rânduri în presă, dar chiar şi de oameni din conducerea ţării”, se spune în materialul din 2013. În articol se vorbeşte despre domeniile, instituţiile şi persoanele controlate de Plahotniuc, în special din justiţie şi din organele de drept, ceea ce i-a permis să-l scoată basma curată pe Proca.