Suspectul de 27 de ani, Alexandre Bissonnette, a compărut în faţa unei instanţe din Québec, a informat poliţia locală pe Twitter. Profilul de Facebook al lui Bissonette, închis între timp, arată că tânărul, care locuia nu departe de moschee, studia antropologia şi ştiinţele politice la Universitatea Laval.

Tot pagina sa de Facebook arăta că suspectul urmărea postările mai multor politicieni şi activişti de extremă dreapta, printre care Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa.

Cele şase victime au fost identificate, fiind vorba despre şase bărbaţi cu vârste între 39 şi 60 de ani, şi cu profesii diferite, de la profesor universitar la proprietarul unei măcelării halal.

Poliţia a eliberat un al doilea suspect, ce fusese arestat la scurt timp după apelurile prin care erau anunţate mai multe împuşcături la moscheea din cartierul Sainte-Foy din oraşul Québec.

Cel de-al doilea individ este considerat acum martor, a precizat poliţia.

Bissonnette a fost arestat la circa 20 km de scena tragediei, după ce a sunat la poliţie şi s-a declarat pregătit să se predea.

Poliţiştii au confiscat arme de foc din maşina sa, iar o echipă de specialişti în deminare a fost chemată pentru a verifica dacă la bord nu se aflau materiale explozive.

Poliţia nu a oferit niciun indiciu despre posibilul mobil al atacului, pe care premierul canadian Justin Trudeau l-a calificat drept un atentat terorist.

Forţele de ordine i-au asigurat însă pe canadieni că situaţia se află sub control şi că în atac nu au fost implicate şi alte persoane.

Într-un gest rar de unitate naţională, premierul Justin Trudeau şi liderii tuturor partidelor politice şi-au exprimat, în Camera Comunelor, sprijinul faţă de comunitatea musulmană din Canada, după care s-au deplasat în oraşul Québec pentru a lua parte la o veghe în memoria victimelor.

Oficialii au evitat întrebările legate de posibilitatea ca un rol în acest atac să fi jucat şi retorica venită din SUA în urma ordinului executiv antiimigraţie al preşedintelui Donald Trump.

Provincia Québec, altădată un bastion al catolicismului, acum mândră de secularismul său, a fost implicată într-o dezbatere privind identitatea naţională, pe care mulţi membri ai comunităţii musulmane au simţit-o îndreptată împotriva lor.

Într-o tentativă eşuată de a mobiliza votul naţionalist în 2013, guvernul separatist anterior a propus adoptarea unei "carte seculare a valorilor Québec-ului", care ar fi interzis purtarea simbolurilor religioase precum vălul islamic de către persoane aflate în serviciul public.

Încercarea a fost considerată de mulţi drept un atac indirect la comunitatea musulmană, iar grupuri de apărare a intereselor musulmanilor au raportat mai multe incidente de hărţuire a femeilor care purtau voal.