Câmpia Libertăţii din Blaj unde s-a strigat „Noi vrem să ne unim cu ţara!” este reabilitată

Consilierii judeţeni din Alba au votat, în şedinţa ordinară de joi, un proiect de hotărâre care vizează acordarea a trei milioane de lei pentru reabilitarea Câmpiei Libertăţii, banii fiind ceruţi de Primăria municipiului Blaj, care a motivat că obiectivul depăşeşte interesul local, acesta fiind un ”proiect anvergură naţională care ţine de lupta românilor pentru unitate naţională”.

Lucrările de reabilitare a Câmpiei Libertăţii din Blaj, vizitată anual de 5.000 de turişti, au început în vară şi se vor finaliza în circa 12 luni. Iniţial, costurile estimate au fost mai mici.

”Lucrările principale propuse a fi realizate sunt: amenajare alei carosabile, amenajare alei pietonale, amplasare mobilier urban constând din corpuri de iluminat stradal, iluminarea ansamblului monumental Gloria, bănci, catarg repoziţionat, cişmele, coşuri de gunoi, fântână arteziană, ȋmprejmuirea incintei prin reamenajarea gardului existent, refacerea porţilor de acces şi completarea ȋmprejmuirii unde este cazul, sistem de irigaţii, refacerea spaţiilor înierbate, echiparea Câmpiei Libertătii cu utilitătile necesare: apă, canal, energie electrică”, se arată în proiectul de hotărâre aprobat joi.

Cofinanţarea Consiliului Judeţean Alba va fi asigurată în două tranşe. Costurile totale vor fi de 5,2 milioane de lei.

Pe Câmpia Libertăţii se desfăşoară, din 2013, Blaj aLive, unul dintre cele mai mari festivaluri din judeţul Alba.

Ultimele îmbunătăţiri ale acestui obiectiv au fost realizate în anul 1998, la vizita fostului preşedinte Emil Constantinescu.

Câmpia Libertăţii este situată în lunca Târnavei Mari, în spatele catedralei şi a şcolilor, aici având loc Marea Adunare Naţională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu ţara!”. Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei. În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

În 1977, pe Câmpia Libertăţii a fost ridicat Ansamblul monumental ”Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri. 

sursa: mediafax.ro