De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, experţii de la Bruxelles monitorizează justiţia autohtonă şi elaborează anual un Raport cu progresele, stagnările şi regresele care au loc în zona juridică şi a statului de drept.

La pagina a şasea a ultimului Raport, dat astăzi publicităţii, se precizează că pe 18 ianuarie, adică acum o săptămână, guvernul român a prezentat spre consultare doua proiecte de ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea si alta de modificare a Codului penal şi a Codului de procedura penală.

Documentul eleborat de Comisia Europeană argumentează că aceste proiecte „ar presupune modificări ale dispoziţiilor privind infracţiunile de corupţie de abuz in serviciu şi de conflict de interese, precum şi faptul că legea graţierii ar urma să se aplice şi persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracţiuni de corupţie”. Raportul atrage însă atenţia că modificările legislative menite „să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie” sau care pun sub semnul întrebării independenţa sau eficienţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie „ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate” de România. Din punctul de vedere al experţilor de la Bruxelles, cele două ordonanţe de urgenţă gândite de executivul român aduc atingere DNA.

Raportul, citat de Europa Liberă, mai precizează că „atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie”.

Direcţia Naţională Anticorupţie este lăudată şi anul acesta în documentul Comisiei Europene, care consemnează însă şi „repetitivitatea unor infracţiuni”, ceea ce „sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace”. La acest capitol sunt menţionate domenii precum sănătatea şi achiziţiile publice, unde consecinţele corupţiei sunt foarte vizibile.

Comisia Europeană enumeră printre recomandări adresate României necesitatea „îmbunătăţirii” transparenţei şi predictibilităţii procesului legislativ pentru a garanta şi în acest fel „ireversibilitatea” reformelor. În plus, Bruxelles-ul cere guvernului şi Parlamentului „să ţină seama” în procesul legislativ de consultările cu părţile interesate şi cu „autorităţile relevante” (DNA, Parchetul General, societatea civilă) atunci când vor să modifice legislaţia anticorupţie, legile privind integritatea, inclusiv conflictele de interese şi averea ilicită, precum şi legile justiţiei.

Guvernului condus de Sorin Grindeanu i se recomandă să ia ca exemplu şi să se inspire din felul transparent în care a lucrat executivul anterior, condus de Dacian Cioloş.

Ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, impus în cadrul Uniunii Europene doar României şi Bulgariei, are legătură cu viteza îndeplinirii recomandărilor făcute de Bruxelles, dar şi cu evitarea „evoluţiilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate”, potrivit Raportului dat azi publicităţii.